- Apa şi săpunul sunt sfinte! Previn infecţiile
Dan Manu a îndeplinit oficiile de gazdă
Personalităţi de vârf ale medicinei româneşti, între care prof. dr. Alexandru Rafila, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului „Matei Balş”, nume grele ale Spitalului de urgenţă Floreasca (prof. dr. Mircea Beuran, şeful Clinicii de Chirurgie Generală, prof. dr. Maria Dorobanţu, şefa departamentului Cardiologie şi preşedinta Societăţii Române de Hipertensiune, prof. dr. Ioan Lascăr, şeful Secţiei de chirurgie plastică şi reparatorie), prof. dr. Mihail Mircea Jianu, şeful Clinicii Ortopedie Pediatrică a Spitalului Clinic „Grigore Alexandrescu”, conf. dr. Florin Buicu, preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor ş.a. s-au reunit la Piteşti pentru a pune… degetul pe rănile ascunse ale sistemului sanitar: infecţiile asociate îngrijirilor medicale şi rezistenţa bacteriilor la antimicrobiene.
Masa rotundă a avut loc la 2 septembrie, în Sala Mare a Consiliului Judeţean, evenimentul naţional fiind organizat în parteneriat cu Societatea Română de Microbiologie, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” şi Colegiul Medicilor Argeş. Numeroşi medici şi asistenţi de toate specialităţile au fost prezenţi la manifestarea onorată şi de câţiva oficiali argeşeni, precum prefectul de Argeş, Cristian Soare şi senatorul Şerban Valeca.
Maria Dorobanţu (dreapta) este Fiică a Argeşului
Cauza morţii bebeluşilor
Oficiile de gazdă le-a îndeplinit preşedintele Consiliului Judeţean; medicul Dan Manu şi-a complimentat colegii de breaslă, asigurându-i pe invitaţii de la Bucureşti că „în spitalele din Argeş se tratează bine, avem antibiotice, avem profesionişti care ştiu ce au de făcut”. Mesajul nu alină suferinţa părinţilor bebeluşilor care, în acest an, au murit din cauza sindromului hemolitic uremic provocat de bacteria E.coli. Elita medicinii româneşti i-a rămas datoare Argeşului cu un răspuns la această dramă.
„Cauza deceselor bebeluşilor este cunoscută: E.coli. Modalitatea în care acest germen se poate transmite este circuitul fecal-oral. Atâta timp cât nu se respectă regulile stricte de igienă – peste tot în lume, nu doar în România – există riscul să apară. Aţi văzut că în Germania au fost cazuri la adulţi, care au contactat E.coli din produse importate dintr-o ţară mediteraneană… Astfel de episoade pot să apară oricând şi oriunde”, a afirmat dr. Streinu-Cercel.
Managerul Institutului „Matei Balş” a întărit ideea că, pe lângă dezinfectanţi, în spital există (teoretic -n.n.) o serie de mecanisme care pot împiedica dezvoltarea infecţiilor, primul fiind respectarea condiţiilor minime de igienă: „Apa şi săpunul sunt sfinte. Utilizarea lor corespunzătoare scoate din circulaţie mai mult de 50% din infecţiile potenţial transmise, pentru că unul dintre vehicule este mâna, care este contaminată. (…) Deci, nu este nimic nou sub soare. Cert e că trebuie să ne readaptăm la condiţiile actuale, unde igiena intraspitalicească trebuie să fie la linie. (…) Infecţiile apar peste tot, apar în comunitate. Mai mult de jumătate din infecţiile din spital sunt de la propriii noştri germeni şi 30%-40% sunt de la germeni din spital. Este o problemă a planetei şi toate eforturile la nivelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de a impune dezvoltarea de noi antibiotice, s-au făcut din pricina germenilor multirezistenţi. Prevenirea infecţiilor din spital se face în primul rând prin igienă.”
Sala a fost arhiplină
Câteva concluzii
Gravitatea infecţiilor nosocomiale a fost confirmată la Piteşti de crema specialiştilor din România. Infecţiile intraspitaliceşti, cunoscute şi ca nosocomiale sunt provocate de microorganisme precum bacterii, virusuri şi fungi. Cele mai întâlnite astfel de infecţii sunt cele urinare, fiind contractate în urma folosirii cateterelor urinare.
Bacteriile răspunzătoare de apariţia acestora sunt E.coli, Enterococcus, Enterobacter şi Klebsiella. Şi infecţiile respiratorii, precum virozele, bronşitele, pneumonia, faringita, pot fi dobândite în timpul spitalizării.
Iată şi câteva concluzii ale dezbaterii. Nicăieri în lume nu există clinică sau spital care să aibă capacitatea de a stârpi acest fenomen planetar. *România este fruntaşă în statisticile privind răspândirea bacteriilor nosocomiale sau intraspitaliceşti. *Nu există soluţii miraculoase pentru protecţia pacienţilor. *Bacterii nosocomiale se găsesc peste tot; cele din spitale sunt mai rezistente la antibiotice din cauza faptului că pacienţii sunt trataţi intensiv cu antibiotice, uneori mai mult decât trebuie. *O cauză majoră este lipsa de eficienţă cu care se limitează trecerea unor bacterii de la un pacient la altul sau posibilităţile de schimb genetic între bacterii. Asta ţine de condiţiile de spitalizare, de regulile care se aplică pentru prevenirea infecţiilor. *Infecţii apar în spital şi din nerespectarea protocolului în privinţa sterilizării materialelor, folosirii corecte a dezinfectanţilor sau din lipsă de personal. *Spitalele din România se feresc să raporteze cazurile de infecţii intraspitaliceşti din cauza controalele şi sancţiunilor. *Unii bolnavi se internează cu încărcătură microbiană adusă de acasă sau căpătată în drum spre spital. *Spălatul pe mâini, cu apă şi săpun, mai ales după folosirea toaletei este arma redutabilă împotriva infecţiilor!
Mirela NEAGOE
