Merită să fii student în România?
O nouă generație de absolvenți de liceu, în 2023, își caută drum în viață! Și o viață bună presupune și o profesie bună, mai ales în societatea actuală, care – vorba unei expresii frecvente – „te înghite” dacă nu ești pregătit. Absolvenții de liceu, mai ales cei care au luat examenul de bacalaureat, fiindcă ei ne interesează în primul rând, au făcut următorul pas: înscrierea la facultate. Tinerii doresc să urmeze studii de licență și chiar de masterat, pentru că, fără ele, nu ești considerat specialist în niciun domeniu. Oricum, și așa, specialist ești doar din punct de vedere teoretic, pentru că tainele unei profesii și experiența le dobândești mult mai târziu, practicând.
Cum și ce alegem? În prezent, facultățile acoperă o gamă largă de posibilități, care presupun diferite procese de admitere. Multe instituții de învățământ superior acceptă studenți doar pe baza mediei de la BAC, fără ca ei să mai fie nevoiți să se prezinte la examene. Altele pun accentul pe proba scrisă sau pe un interviu. Sunt și facultăți în care admiterea se face pe baza mediei anumitor probe de la BAC. Culmea posibilităților sunt facultățile la care poți să aplici fără diplomă de Bacalaureat. Alegerea facultății este pentru toți o decizie importantă, de care depinde mult cariera și viitorul unui tânăr. Așadar, absolvenții, de cele mai multe ori împreună cu familia, trebuie să analizeze cu atenție ofertele educaționale, dar și să-și cunoască bine aptitudinile. Atunci când își aleg instituția de învățămțnt, ei iau în calcul și prestigiul universității, și locul ocupat în clasamentul național și internațional. Cele mai căutate facultăți, în ultima vreme, sunt cele de IT, Management, Marketing, Finanțe, Construcții, Electronică și Resurse umane. Se pare că pentru acestea există și cerere în piața muncii, firmele de profil oferind joburi bine plătite.
Am scăzut în clasamente Universitățile din România au scăzut, însă, în clasamentul internațional. Doar 13 instituții de învățământ superior figurează în topul internațional, dar niciuna nu ocupă un loc în top 1000. Universitățile cotate drept cele mai bune din țara noastră, conform unui studiu făcut de QS World University din 2023, sunt „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Alexandru „Ioan Cuza” din Iași. Pe poziții inferioare se regăsesc și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Politehnica din București. Și clasamentul realizat de Ministerul Educației, în 2022, situează, în top 3, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Universitatea din București și Politehnica București.
Se poate și mai bine Merită să fii student în România? Unii spun da. Studenții sunt mai aproape de familie, costurile sunt mai mici. Dar sunt și neajunsuri care, în ultimii ani, par a se înmulți. Cele mai des discutate aspecte „negative” se referă la faptul că facultățile se supraîncarcă. Cele mai multe au fost concepute pe vremea regimului trecut, când exista o altă politică și o altă strategie a învățământului superior, iar ele au avut în vedere un număr mai restrâns de studenți. Acum, locurile bugetate sunt adesea dublate, dacă nu triplate de locurile cu taxă. Rațiunile financiare fac ca studenții să nu mai încapă în amfiteatre, sunt prea mulți! (un stimul pentru absențe). Și pentru cadrele didactice devine greu să gestioneze grupele, să se concentreze pe multe proiecte, să individualizeze; prin urmare, totul se face mai superficial. Se vorbește și despre foarte mulți profesori fără vocație, volumul mare de muncă, lipsa feedback-lui, materiile inutile, de umplutură, care întrețin artificial normele didactice, despre practica extrem de puțină, despre informația pe care nu ai răgazul să o procesezi sau, dimpotrivă, cerințele din specialitate care nu sunt predate, despre faptul că puțini profesori sunt dispuși „să vorbească” cu studenții și să-i ajute să învețe din greșelile lor, despre lipsa de legătură a profesiei cu viața reală etc. etc. Așadar, se poate și mai bine!
Concurența de ultimă oră Anul acesta, în 2023, surprinzător, cea mai mare concurenţă, a fost la secția Psihologie. Glumele nu au întârziat să apară în mediul online, sugerând că, în curând, în societatea românească, tot mai mulți oameni vor avea nevoie să meargă la psiholog! Conform datelor din mass-media, bătălia pe un loc bugetat arată astfel: Ştiinţe cognitive de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (36,89 candidaţi/loc), la specializarea Psihologie de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (19,12 candidaţi/loc), la specializarea Spaniolă de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine (18,72 candidaţi/loc), la specializarea Tehnologia informaţiei de la Facultatea de Matematică şi Informatică (18,41 candidaţi/loc) şi la specializarea Biochimie tehnologică de la Facultatea de Chimie (17,1 candidaţi/loc).
O categorie specială sunt olimpicii naționali, anul acesta fiind 82 de elevi. Ei au ales Universitatea din Bucureşti pentru continuarea studiilor şi formarea academică. Dintre aceştia, 23 au optat pentru Facultatea de Chimie, 20, pentru Facultatea de Fizică, 18, pentru Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, opt au ales Facultatea de Litere, șapte au optat pentru Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, patru, pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” şi doi pentru Facultatea de Drept.
Acestora li se adaugă şi cei șapte campioni sportivi şi olimpici mondiali care s-au înscris pentru unul dintre locurile speciale dedicate lor şi care vor beneficia de bursele de performanţă lansate de Universitatea din Bucureşti. Ei fac parte din prima generaţie de bursieri de performanţă ai UB şi vor primi burse în valoare de 1.500 de lei (medalie de aur/locul I), 1.250 de lei (medalie de argint/locul II) şi, respectiv, 1.000 de lei (medalie de bronz/locul III), precum şi posibilitatea de a ocupa un loc finanţat prin granturi de studii, beneficiind de statut de loc special. Printre aceştia se numără David Popovici, multiplu campion mondial la înot, Lucia Rîşnoveanu, multiplă olimpică la matematică, Mihnea Andreescu, multiplu olimpic la informatică, și Mircea Munteanu, multiplu campion la rugby.
De ce pleacă tinerii din țară? România este (încă) o țară frumoasă și caldă… sufletește, dar nu mai reușește să-și țină tinerii acasă. Pentru foarte mulți dintre ei, acest lucru nu mai este deloc atractiv. Nu mai au încredere în societatea românească, în politica românească, în meritocrație. Generația Z vrea mai mult și cei care pot mai mult nu sunt dispuși nici să aștepte prea mult, nici să riște. Vor educație, civilizație, orașe curate, cu trafic fluent și bine întreținute. Capitole la care noi nu stăm prea bine, deși așteptările au fost mari, după anii ’90. Ce poate să ofere o facultate din România, în zilele noastre? Mai avem, în ciuda tuturor aspectelor rele, și profesori buni, dar adesea sunt lipsiți de baza materială necesară. Peste tot este un haos valoric, pentru că în sistem s-au infiltrat și carieriștii, profesorii universitari fără vocație sau cei care nu au făcut față domeniului lor, din punct de vedere practic, preferând partea teoretică. Cursurile se axează tot pe memorare, în timp ce universitățile din străinătate se axează pe proiecte și de internship-uri care să-i ajute pe tineri să muncească imediat ce termină facultatea, să fie rapid pregătiți pentru economia reală. Tinerii buni din ziua de azi visează, în mare parte, o carieră într-o țară echilibrată, cu o viață normală, cu sisteme funcționale. Despre noi, cei sceptici spun că suntem un popor nervos și medieval, într-o societate postmodernă care și-a ratat modernitatea. Poate este adevărat, poate nu, dar ceea ce vedem cu toții este faptul că foarte multe dintre orașele României nu sunt, la ora actuală, în stare să le ofere tinerilor un viitor interesant (profesional, social, cultural)!
