Problema urşilor care intră tot mai des în spaţiile locuite de om, ba chiar în gospodăriile acestora, nu e de ieri, de azi în Argeş. Probabil că li s-a luat şi primarilor argeşeni de câte ori au ridicat chestiunea în şedinţele Colegiului Prefectural, acolo unde au cerut deseori să participe şi parlamentarii care pot schimba legi, dar care de fiecare dată au găsit altceva mai bun de făcut. Incidentul de duminică în care un argeşean a fost sfâşiat de urs în zona Curtea de Argeş vine să confirme, din păcate, neputinţa autorităţilor într-o problemă care tinde să devină de viaţă şi de moarte, nu doar generatoare de pagube materiale…

„Evitaţi urşii!”

Prefectura Argeş a transmis un mesaj către presă în care informează că „a luat act” de evenimentul de la Curtea de Argeş. După ce îi felicită pe salvatorii care au ajutat bărbatul rănit, prefectul Emilian Dragnea vine şi cu un apel sec: „Instituţia Prefectului – judeţul Argeş face un apel către argeşeni să nu se aventureze pe drumuri forestiere necunoscute unde ar putea să întâlnească urşi sau alte animale sălbatice”. Serios? Numai pe cărări forestiere să nu ne aventurăm? Dar ce spuneţi de propria curte, căci şi acolo ne-am putea trezi cu urşii peste noi? De ce nu pe terenurile agricole sau în livezile întinse spre păduri, că doar ni se spune mereu că omul a împins arealul său către habitatul natural al sălbăticiunilor, aşa că acum primim ce… merităm?

Legi contra omului

Ursul, ca şi alte animale, este o specie protejată. Înţelegem acest lucru, numai că este o specie prea… protejată! Iată ce ne declara recent directorul Direcţiei Silvice Piteşti, Armand Chiriloiu: „Numărul optim de urşi pe fondurile de vânătoare pe care le avem în administrare în Argeş este de 125. Or, în evidenţele noastre sunt 245 de urşi! Un număr uriaş! În tot acest timp (2018) nu au fost împuşcaţi decât trei urşi care au provocat pagube în gospodării. Probabil că acum, la acest recensământ (n.r. – este în derulare un astfel de recensământ al speciilor protejate), vom avea şi mai mulţi urşi, deoarece se înmulţesc continuu în condiţiile în care pentru a împuşca un urs este nevoie de proceduri dificile şi aprobări speciale, de la Minister”. Bun, nu ne punem la măcelărit urşi. Dar de ce nu putem împuşca, de exemplu, animalele care dau târcoale Cetăţii Poenari, astfel încât turiştii nu mai au acces aici deloc? Ce o să facem, căci a venit vara, nu mai mergem pe Transfăgărăşan, la iarbă verde sau pe pajiştile montane? Nu mai punem piciorul pe traseele montane superbe din judeţ?

Apelul unui primar

Nu mai târziu de acum câteva zile, înainte de incidentul de la Curtea de Argeş, primarul din Arefu a făcut publice documentele pe care le-a tot trimis către şefii statului, inclusiv către preşedintele Iohannis, cu privire la urşi. Edilul a făcut un teanc de solicitări la Bucureşti, pentru ca animalele să fie mutate dacă nu pot fi împuşcate. Ultima adresă a primarului Gheorghe Stoican a fost total diferită. Şi anume, demnitarii statului român să vină la Arefu şi să-şi ia câte un urs pe post de animal de companie! Localnicii, dar şi afaceriştii din comună s-au săturat de câte plângeri peste plângeri au făcut, în speranţa că cineva îi va scăpa de pericolul care îi pândeşte din pădure. Autorităţile în măsură tot amână să intervină, iar legislaţia bălteşte în aceleaşi proceduri greoaie. Începând cu anul 2017, eliminarea urşilor care produc în mod repetat pagube sau pun în pericol sănătatea şi securitatea populaţiei se poate realiza doar după abţinerea avizului Ministerului Mediului. Până (şi dacă!) vine un astfel de aviz, Dumnezeu cu mila şi sătenii cu furca!

Distribuie pe Facebook