Marșul pentru viață, la Pitești: „NU avorturilor!”.
Rezultatele referendumului de anul trecut sunt îngrijorătoare. Românii sunt din ce în ce mai puțini și mai îmbătrâniți. Statul ar trebui să încurajeze tinerele familii pentru nașterea copiilor. În această privință, Biserica Ortodoxă Română, prin slujitorii altarelor, ia atitudine.
Milioane de suflete
Biserica strămoșească pledează, se știe, pentru nașterea de prunci. Cât mai mulți, „câți dă Dumnezeu”, după cum se spune, încă, în mediul rural, copiii fiind considerați daruri ale divinității. În vremea regimului comunist, avorturile se făceau în ascuns și în număr mult mai mic. Dar, odată cu democratizarea țării noastre și cu instaurarea drepturilor omului – inclusiv acela de a decide viața sau moartea pruncului din pântece – pentru femeile însărcinate din România nu a mai existat nicio opreliște. Copiii au fost „uciși” la liberul arbitru al părinților care le refuzau venirea pe lume. Milioane de prunci morți. De suflete. De îngerași care nu au mai apucat să vadă lumina soarelui. Omorâți, înainte de a se naște…
Pe stradă
S-au opus din răsputeri oamenii bisericii, slujitorii altarelor, însă, cu toate eforturile lor, cu toate predicile în care suțineau ca pruncii să nu fie avortați, numărul nu s-a diminuat, fiind, de la un an la altul, pe un trend ascendent. Oricum, fetele și femeile evlavioase care participau la slujbe aveau însușită convingerea că pruncii din pântece nu trebuie omorâți. În alte zone ale societății, trebuia să ajungă mesajul bisericii. Așa a apărut nevoia de a ieși pe stradă pentru a striga „NU avorturilor! DA vieții!”. Patriarhia Română a inițiat o manifestare intitulată generic „Marșul vieții”, care s-a desfășurat cu succes în toate marile orașe ale țării. Acțiunea a fost una de mare amploare și în Pitești. Sute de preoți de pe cuprinsul Eparhiei Argeșului și Muscelului i-au mobilizat pe enoriași pentru a se aduna în centrul municipiului nostru. Mulțimea străbătea traseul Teatrul „Al. Davila” – Catedrala „Sf. Gheorghe” – Piața Vasile Milea. Încolonați, credincioșii parcurgeau distanța, cântând imnuri religioase, fluturând pancarte cu texte motivaționale sau ținând în mâini icoane, iar unii trecători li se alăturau.
Mântuirea prin copii
Se dorea, prin aceste marșuri, sensibilizarea opiniei publice, astfel încât, la nivelurile diferite ale societății, părinții, mai ales mamele, să conștientizeze păcatul pe care îl săvârșesc, omorând în pântece pe cei nenăscuți, care au suflete, asemenea altor ființe. „Femeia se mântuiește prin naștere de prunci”, stă scris în Sf. Scriptură. Asta repetau și preoții care, la sfârșitul marșului, vorbeau de la tribuna improvizată, unde era săvârșită o slujbă de Te Deum.
În urmă cu câteva zile, la Pitești s-a desfășurat „Marșul pentru viață” – ediția 2023. Evenimentul a fost așteptat cu nerăbdare, întrucât, în anii pandemiei, acțiunea nu s-a mai desfășurat, din cauza restricțiilor sanitare.
Preoți, credincioși, femei cu copii în brațe. În mijlocul lor, reprezentanții Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, părintele arhimandrit Caliopie Ichim, preotul Puiu Diaconescu și alți consilieri eparhiali care au organizat cu multă minuțiozitate acțiunea. A fost parcurs același traseu. În dreptul altarului Catedralei „Sf. Gheorghe”, preoții au săvârșit tradiționala slujbă de Te Deum. Iar „Glasul Arhanghelului”, corul Parohiei Micești, a întregit atmosfera înălțătoare pe care au resimțit-o participanții la marș.
Interes scăzut
Imaginea mulțimii de oameni cu pancarte, baloane, steaguri bisericești, icoane a fost impresionantă. Deși acțiunea și-a păstrat frumusețea și încărcătura emoțională de la precedentele ediții, trebuie precizat că, totuși, numărul participanților a fost neașteptat de mic. Vremea capricioasă, slaba mediatizare a evenimentului ori pur și simplu interesul mai scăzut al oamenilor pentru această manifestare au făcut ca „Marșul pentru viață” să nu mai aibă amploarea de odinioară. S-a spus, ca și altădată, un NU ferm avorturilor. Însă atunci când nu este strigat din rărunchii a mii de oameni, ecoul mesajului Pro viață este palid și răzbate greu, prin vacarmul cotidian…
