Mulţi copii sunt răsfăţaţi în aceste zile de părinţi, dar şi de autorităţi: primesc fel de fel de cadouri (mai ales dulciuri), iau parte la serbări, cântă despre ce frumos e de Moş Nicolae (în Piaţa „Vasile Milea”, de exemplu, Consiliul Judeţean a organizat un astfel de eveniment în care vedete au fost cei de la „Gaşca Zurli”). În realitate, însă, situaţia stă cu totul altfel. Grija statului faţă de cei mici, faţă de familie în general, lipseşte. Nu e de mirare că natalitatea a scăzut la cote alarmante!
Realitatea… paralelă
Până şi banii de trusou la naştere, măsură introdusă la propunerea unui fost senator argeşean (Dan Gabriel Popa), a fost eliminată, pe motiv că nu sunt bani! Pentru fiecare copil, statul plăteşte o alocaţie de 82 lei pe lună. Chipurile, învăţământul este gratuit, dar la grădiniţă, de exemplu, trebuie achitată contribuţia pentru hrana zilnică şi se dau bani şi pentru materiale de igienă şi rechizite. Triajul în şcoli este zero, meditaţiile sunt impuse de către profesori de la clase, se cumpără diverse materiale, iar transportul şcolar este departe de a fi pus la punct, ceea ce contribuie la creşterea abandonului şcolar. Şi la sănătate suntem campioni… pe hârtie, dar încă avem mortalitate infantilă la un nivel ridicat, condiţiile din spitale lasă de dorit, dotările şi grija faţă de pacienţi – de asemenea. Unii copii nu mai merg la şcoală pentru că părinţii nu au cu ce să îi sprijine, iar probleme acute sunt în special în mediul rural. Când a fost vorba în Parlament să fie majorată alocaţia pentru copii, aleşii s-au opus. Aceiaşi aleşi nu au avut însă nicio problemă să îşi crească indemnizaţiile şi să îşi acorde beneficii peste beneficii. Statul clamează sus şi tare că grija pentru copii – viitorul ţării – este maximă, dar aceasta este, de fapt, la cota de avarie!
