# 500 de minore au devenit mame în ultimul an, conform statisticilor oficiale. Unele sunt internate acum la Pediatrie, iar medicii ne-au dezvăluit drama din spatele acestor cazuri!
Întâmplarea a făcut ca zilele trecute să ajung cu o problemă personală la Spitalul de Pediatrie din Piteşti. Din vorbă în vorbă, am ajuns să discut cu un medic despre o situaţie pe cât de gravă, pe atât de puţin băgată în seamă de autorităţi (în general vorbind): minorele care devin mame. Statisticile sunt înfiorătoare, la nivel judeţean fiind înregistrate anual cam 500 de cazuri noi!
„Ce să îi explici unui copil?”
„Avem destul de multe minore cu copii în judeţ, iar unele sunt internate acum la noi. Cea mai mică e o fetiţă de 13 ani care are un copil. Te apucă plânsul când vezi aşa ceva! Nici nu ştii cu să reacţionezi, pentru că nu ştiu ce poţi să îi explici unei fetiţe de 13 ani care vine la consult cu copilul ei! Este un sentiment groaznic să vezi copilării frânte astfel!”, ne-a spus un medic pediatru.
Lipsa informaţiilor, lipsa educaţiei, curiozitatea, teribilismul, abuzurile cărora le-au fost victime – sunt principalele cauze pentru care multe copile devin mame mult prea devreme, ceea ce le poate pune viaţa în pericol. Acestea trec atât prin traume fizice, cât şi psihice, cele din urmă lăsând urme adânci în sufletele tinerelor. Riscurile la care se supun acestea sunt diverse, precum riscul unui avort, al unei naşteri premature, dezvoltarea anumitor boli la copii sau chiar moartea mamei.
Copilărie frântă
În multe cazuri, copiii… copiilor ajung în grija statului. Se încearcă apoi adopţia, dar procedurile sunt greoaie. În prezent, primul pas este căutarea rudelor până la gradul al patrulea, ceea ce ia timp, energie şi bani, după care se trece la procedurile adopţiei propriu-zise, care şi acestea durează. În anul 2018, în Argeş au fost deschise doar circa 60 de proceduri de adopţie, fiind încredinţaţi şi încuviinţaţi 22 de copii, iar 16 monitorizări au fost închise deja.
Tabu
Dacă adolescentele ar primi o educaţie sexuală adecvată în şcoli sau în familie, unde pentru mulţi sexul este un subiect tabu, poate nu s-ar mai ajunge în astfel de situaţii dramatice. Părinţii, de obicei, se simt stânjeniţi şi ruşinaţi să discute despre sex. Iar în şcoală subiectul este la fel de delicat pentru mulţi dascăli, aşa că tinerii cad pradă uşor riscurilor pe care le presupune sexul neprotejat în primul rând (sarcini nedorite, boli cu transmitere sexuală etc.). O schimbare de atitudine şi de mentalitate nu ar strica, dar suntem oare în stare să o facem?
