Se apropie alegerile parlamentare, aşa că trebuie să fie gata noile platforme electorale cu promisiuni care de care mai atrăgătoare. Noi însă nu de promisiuni avem nevoie. Ci de fapte. Iar la acest capitol politicienii au mari restanţe.
Infrastructura rutieră
Nu se poate face industrie, aşa cum nu se poate face nici turism fără o infrastructură rutieră bine pusă la punct. Din păcate, autostrada Piteşti-Sibiu nici nu a început (se lucrează tot la studiul de fezabilitate), autostrada Piteşti-Craiova figurează doar în strategie, ca şi reabilitarea Transfăgărăşanului. Ce să mai vorbim de copertinele care să permită accesul pe tot parcursul anului pe acest drum spectaculos? Unii politicieni argeşeni s-au angajat că vor susţine aceste proiecte, dar nu s-a întâmplat mai nimic (a lipsit, evident, şi voinţa autorităţilor centrale). La restanţele privind infrastructura rutieră mai sunt şi podul încă avariat de la Poiana Lacului, şi drumul rupt de la Piatra (Curtea de Argeş-Râmnicu Vâlcea), şi drumul prăpădit Curtea de Argeş-Câmpulung Muscel, şi lipsa marcajelor corespunzătoare de-a lungul traseelor… Toate acestea ţin de felul în care autorităţile şi politicienii argeşeni ştiu (nu ştiu, mai degrabă)să se implice şi să se impună la centru. Dar mai avem şi drumuri judeţene zob. În fiecare an, Consiliul Judeţean şi-a propus să refacă 100 km de drumuri, dar acest „ritm” e greu de susţinut fără bani. Grija mare trebuie să fie acordată drumurilor din sud, unde este jale! De asemenea, este necesară continuarea proiectelor interjudeţene (asfaltarea drumurilor de legătură cu alte judeţe). Este la fel de important ca în localităţi să fie amenajate trotuare, astfel încât pietonii să nu îşi mai pună viaţa în pericol când circulă pe stradă, printre maşini.
Turismul
O altă prioritate este finalizarea lucrărilor la staţiunea de schi Ghiţu-Moliviş. Este inacceptabil modul în care s-a derulat acest proiect până acum, este lăudabil că DNA caută vinovaţii, dar este imperios necesar ca proiectul să continue. Noua conducere a Consiliului Judeţean susţine că nu se va da în lături şi va finanţa lucrările pentru care s-au ratat, prin neterminarea la timp, fondurile europene aferente. Un judeţ precum Argeşul, cu cea mai înaltă şi mai întinsă zonă montană din ţară, nu poate să nu aibă măcar o staţiune de schi adecvată. Proiectele nu ţin loc de turism, deşi pe hârtie suntem campioni la strategii de dezvoltare. Turismul ar avea enorm de câştigat de pe urma unei staţiuni precum Moliviş, care, repetăm, nu trebuie cu niciun chip să fie abandonată. Pe de altă parte, putem face turism religios (avem atâtea mănăstiri frumoase pe care nimeni nu s-a gândit să le introducă într-un circuit pentru pelerinaje; de exemplu, enoriaşii din Argeş sunt momiţi în Grecia şi Israel pentru astfel de excursii). Avem, în plus, multe case memoriale şi clădiri istorice în paragină, la fel şi unele monumente. Nu e nevoie, oare, să investească pentru reabilitarea şi punerea lor în valoare? De asemenea, trebuie să reabilităm şi să dotăm corespunzător obiectivele istorice de care dispunem, precum cetăţile Oratea şi Poenari sau castrul roman de la Jidova. Revenim şi la ideea ca autorităţile judeţene să se gândească serios şi la crearea unui parc de distracţii care să folosească mitul Dracula, astfel încât să atragem şi turişti din străinătate!
Transportul
Ne-am lămurit: metroul uşor pe linia Piteşti-Mioveni este o poveste… Dar e nevoie de un sistem mai bine pus la punct de transport decât cel cu microbuze. Pe lângă faptul că mult mai civilizat ar fi transportul cu autobuze, este nevoie să se insiste pentru dezvoltarea transportului metropolitan. Altfel spus, maşinile Publitrans din Piteşti să poată face curse şi în Mărăcineni, Ştefăneşti sau Bascov, iar firmele de transport local din alte oraşe în împrejurimile lor. S-ar elimina astfel şi costurile suplimentare pentru cetăţenii nevoiţi să schimbe mai multe mijloace de transport ca să ajungă la destinaţie, cât şi abuzurile şi condiţiile precare din maxi-taxi. Nu trebuie abandonată nici ideea de a face o linie de cale ferată spre Vâlcea-Sibiu. Poate nu pe la Vâlcelele, căci infrastructura de acolo s-a degradat, ci pe un alt traseu, aşa cum propunea în urmă cu un an fostul consilier judeţean Narcis Sofianu, acum consilier local la Piteşti.
Sănătatea
Sănătatea şi protecţia socială trebuie să fie domenii prioritare pentru noul Consiliu Judeţean. Nu neapărat construcţia de spitale noi este soluţia la un sistem de sănătate mai bun, cât asigurarea condiţiilor optime pentru medici şi pacienţi. Reabilitarea spitalelor, dotarea acestora cu aparatură, acordarea de facilităţi pentru medici, modernizarea secţiilor şi diversificarea specializărilor – iată doar câteva direcţii care trebuie urmate. În ceea ce priveşte asistenţa socială, construirea unui centru de îngrijiri paleative ar acoperi o nişă importantă de nevoi ale populaţiei, aşa cum este cazul să fie construite mai multe centre de asistenţă socială, în condiţiile în care populaţia judeţului este tot mai îmbătrânită. Acestea ar putea asigura şi asistenţa medicală în comunităţile rurale.
Apă şi canal
Nu în ultimul rând, este esenţială continuarea proiectelor din mediul rural. Mai bine de jumătate dintre comunele argeşene nu au apă curentă şi canalizare, tinerii nu găsesc locuri de muncă, deoarece investitorii se feresc de aceste zone, gazele sunt pentru multe localităţi o minune, iar problemele cu energia electrică se menţin (întreruperi dese). Nu există depozite de legume şi fructe, producătorii nu dispun nici de fabrici unde să le fie procesate fructele şi legumele, aşa cum nici culturile pomicole nu mai sunt ce erau odată. Aşadar, noul Consiliu Judeţean are mult de muncă. Şi mai poate pune în practică şi proiectele legate de construcţia de viaducte care să transporte apa prin forţa gravitaţiei (la costuri reduse) de la munte la câmpie pe axele Est şi Vest. În acest fel s-ar rezolva şi problema alimentării cu apă la Băbana, Cotmeana sau Cocu-Cuca.
Ministru la centru
În Guvernul Ponta, Argeşul a avut doi miniştri: Daniel Constantin şi Andrei Gerea. Din păcate, acest lucru nu s-a simţit pentru judeţul nostru. Daniel Constantin a păstorit Agricultura care tot de subzistenţă şi fără irigaţii este, iar Andrei Gerea a „moşit” Economia şi Energia, iar platforma Arpechim e ca şi moartă. Nu că ar avea el vina principală, căci factorii care au condus la acest destin sunt multipli, dar nici nu s-a văzut că ar fi putut face altceva pentru salvarea acesteia. Mai nou, PSD Argeş are ambiţia ca Nicolae Velcea, consilier judeţean, să ajungă ministru într-un potenţial Guvern PSD-ALDE care s-ar forma după alegerile parlamentare din toamnă. Nu ar strica, astfel, ca principalul partid din Argeş să aibă o voce de luat în seamă la centru. Poate va ţine astfel şi Guvernul cont de proiectele importante pentru judeţul nostru, proiecte pe care până acum le-a cam tratat cu… spatele!
Vila „Florica”
Auzim că onor Consiliul Judeţean are de gând să facă un credit pentru a achiziţiona de la actualii proprietari Vila „Florica” din Ştefăneşti. Dacă nu va reuşi, Centrul de Cultură „Brătianu” nu îşi va mai găsi raţiunea. Iar proprietatea Brătienilor din Ştefăneşti ar putea intra într-un circuit al cârciumilor, pierzându-şi din importanţă. Consiliul Judeţean are datoria de a face tot ce se poate pentru a achiziţiona Vila „Florica” şi a-i păstra menirea actuală: important obiectiv cultural-istoric. Altfel s-ar răsuci Brătienii în morminte! Argeşul a ajuns faimos şi datorită unor familii care l-au înnobilat. Dacă pentru moştenirea Goleştilor din Ştefăneşti s-au făcut multe, Muzeul în aer liber şi conacul fiind exemple de urmat, Vila „Florica” a avut o soartă diferită, fiind retrocedată. Desigur, Consiliul Judeţean trebuie să aibă grijă de banul public, dar nu poate rata oportunitatea de a avea în patrimoniu moştenirea întregitorilor de neam şi a celor care au pus bazele României moderne.
Grădina de Vară
Până şi Dan Manu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, s-a luat cu mâinile de cap când a deschis porţile Grădinii de Vară din Piteşti care aparţine Consiliului după o aprigă luptă în justiţie. Cum este posibil să lupţi atât în instanţă ca să nu laşi Grădina la revendicatorii privaţi, dar să nu faci nimic pentru a o curăţa măcar? Aceasta arată jalnic. Dan Manu spune că se va implica personal în acest proiect important şi că Grădina de Vară va fi redată argeşenilor aşa cum era odinioară. Bine ar fi! Este păcat ca un asemenea obiectiv să zacă în paragină, în timp ce autorităţile judeţene se plâng de lipsă de spaţiu! Tot aici ar fi urmat să aibă sediul Centrul de Promovare şi Conservare a Tradiţiilor Populare Argeş, evacuat din vechiul sediu de peste drum de Teatrul „Alexandru Davila”. Între timp, s-a găsit o soluţie: cică din toamnă Centrul se va muta la fostul cinematograf „Lumina” din Nord…
Claudiu DIŢA
