Cu 27 de ani în urmă, Cristian Paţurcă a compus „Imnul Golanilor”, dedicat celor care participau la manifestaţia maraton din Piaţa Universităţii şi pe care Ion Iliescu îi catalogase aşa. Iar aceştia i-au răspuns cu un vers ce avea să devină celebru: „Mai bine golan, decât comunist”.
Am urmărit recent pe micile ecrane şi în presă jalnica păţanie a preotului de ţară, a guristului de muzică populară şi infamului pedofil Cristian Pomohaci, pentru care doar caterisirea nu este suficientă. Cu siguranţă, cele câteva babe filmate ba sărutându-i mânuşiţele, ba spunând că-i un adevărat sfânt care n-ar face niciodată asemenea năzdrăvănii, ce să mai spui. Sunt ele naive şi habotnice, dar cu siguranţă Necuratul trimis de popă băgase cu coada ceva bani în buzunarele babelor.
Acest scandal, peste care sper să nu se depună uitarea şi prescrierea, mi-a amintit de o pacientă din urmă cu vreo două decenii. Era o femeie simplă de la ţară, avea în jur de 45 de ani, nu era măritată şi se dusese vestea prin comună că în privinţa vieţii sexuale era foarte ofertantă. Iar amatori… cu duiumul, chiar dacă nu era numai prostuţă, ci şi îngălată.
Pentru că unul dintre cei care o vizitaseră s-a prezentat la noi cu boală venerică, am chemat-o şi pe ea la un control. La început a negat, apoi, cu o declaraţie tipizată în faţă, a început să-i înşire pe pofticioşi: brigadieri, pădurari, miliţieni, tractorişti şi alţi consăteni cu funcţii în administraţia locală. Nu-i dădeau bani, ci îi facilitau fel şi fel de necesităţi banale: lemne pentru foc, butelie, doi-trei saci de cereale
Despre fiecare se justifica spunând: „Ce să fac? Mi-a cerut, i-am dat!” Întrebând-o dacă popa i-a cerut, iată răspunsul: „Mi-a cerut, dar nu i-am dat. De ce? Prea cere la toate!…”
