# Cazuri repartizate, anual, în medie, aproape 400 pentru un singur judecător!
La întâlnirea de ieri cu presa locală, judecătorul Ion Rebeca, purtător de cuvânt al Curţii de Apel Piteşti, a precizat că, anul trecut, volumul de muncă al magistraţilor acestei instanţe a crescut cu 54% faţă de 2017, deşi nu toate posturile de magistraţi sunt ocupate. Cele mai multe dosare vizează litigiile de asigurări sociale, predominante fiind dosarele de recalcularea drepturilor de pensie ale justiţiabililor.
Spre exemplu, la Secţia I civilă sunt 567 de cauze pe judecător, la Secţia a II sunt 314 cauze/judecător, iar la Secţia penală sunt 238 de cauze/judecător. Îmbucurător este că, anul trecut, activitatea majorităţii instanţelor argeşene arondate curţii a fost apreciată ca fiind foarte eficientă şi doar una satisfăcătoare (Judecătoria Topoloveni), ceea ce constituie o dovadă că actul de justiţie în Argeş este asigurat la un înalt nivel profesional.
La afârşitul anului 2018, la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia sa de activitate se înregistra un stoc de 41.957 dosare, mai mic cu 4.451, respectiv cu 9,59%, faţă de stocul de dosare de la sfârşitul anului 2017. De asemenea, din 4.617 hotărâri atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doar 76 au fost casate (0,29%).
Întrebat de ce a renunţat să mai candideze pentru un post la instanţa supremă, judecătorul Rebeca a afirmat că nu i s-au părut obiective criteriile de selecţie şi examinare, în sensul că un simplu interviu susţinut în CSM nu este relevant. Referitor la protestele judecătorilor curţii, care au decis ca până vineri să suspende, între orele 8 şi 9, activitatea cu publicul, Ion Rebeca a precizat că acestea continuă, dar pentru ca oamenii să nu aibă de suferit, magistraţii au intrat totuşi în sălile de judecată. Rămâne de văzut dacă va fi din nou convocată Adunarea Generală a judecătorilor curţii piteştene, pentru analizarea posibilităţii continuării actualei forme de protest sau va fi adoptată alta mai radicală.
Printre altele, se solicită eliminarea dispoziţiilor din OUG nr. 7/2019 care permit sancţionarea unui magistrat pentru nerespectarea condiţiei „bunei reputaţii”, deoarece pune în pericol independenţa magistraţilor.
