# Oficial, campania electorală pentru europarlamentare nu a început, dar partidele au împânzit Argeşul cu bannere şi corturi cu însemne şi lozinci. Iar majoritatea mesajelor denotă o abordare a problemelor naţionale, nu europene.
PSD
Uniunea Europeană pare o construcţie fragilă, cu ameninţarea Brexit-ului şi a valului de naţionalism din mai multe ţări. PSD, principalul partid al ţării, aflat la guvernare, mizează pe un slogan menit să atingă coarda sensibilă a cetăţenilor: „Patrioţi în Europa. România merită mai mult!”. Corect, până la un punct. Suveranitatea oricum am cedat-o Uniunii Europene şi facem parte dintr-un mecanism în care nu mai decidem de capul nostru. Unii consideră mesajul PSD drept „naţionalist”, dar este oare rău să aperi interesele ţării tale chiar dacă stai la masa europeană? Sau vrei să te alegi doar cu firmituri?
PNL
Al doilea partid ca mărime, Partidul Naţional Liberal, are, de asemenea, un mesaj „naţionalist”, care contravine ideii de unitate europeană. Şi asta deoarece Europa înseamnă mai mult decât a fi „în primul rând”. Există o asociere între anumite state care, teoretic, împreună ar putea să o ducă mai bine decât individual. Pe de altă parte, când eurodeputaţii tăi liberali au votat pentru o moţiune împotriva ţării, cum rămâne cu „România în primul rând”?
ALDE
Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) are şi ea un discurs care nu se apropie de ceea ce trebuie să însemne alegerile europarlamentare („În Europa cu demnitate. #EUrespectROMÂNIA”). Cum traduce oare ALDE demnitate pentru români? Mai puţină intervenţie a Comisiei Europene în modul în care statul de drept este aplicat în România?
Alianţa 2020 USR-PLUS
În ceea ce priveşte alianţa USR-PLUS, sociologii consideră că discursul lor se axează pe opoziţia cu marile partide pentru a-şi strânge susţinători, dar se concentrează tot pe problemelele naţionale, nu pe cele europene („Mergem la victorie! Vrem o Românie fără penali şi fără hoţie! Semnaţi ca să aveţi ce să votaţi!”). Nici USR şi nici PLUS nu se dezic de acest trend naţionalist în care noi nu mai vrem să fim cu capul pecat în UE. Acest tip de discurs a mai fost de-a lungul timpului. Acum USR şi PLUS îşi construiesc campania în opoziţie cu clasa politică dominantă, în special PSD, dar şi la liberali se referă cam în aceiaşi termeni.
PMP
Mesajul „mai european” al Partidului Mişcarea Populară („Uniţi în Europa” vine ca urmare a experienţei ca şef de stat a membrului de onoare al partidului, Traian Băsescu. Sloganul provine dintr-un slogan european, „unitate în diversitate”.
PRO România
Mesajul partidului PRO România („Fii şi tu alături de Victor Ponta şi Corina Creţu!”) este adecvat perioadei de strângere de semnături, fiind în aceeaşi categorie cu stilul USR-PLUS, de partid nou venit pe scena politică. Fiind partid nou, mic, faţă de formaţiunile clasice, au nevoie să adune semnături şi un public ţintă în jurul lor, şi atunci au constituit campania în jurul unor mesaje care ţin de existenţa partidului.
Alegeri… în ceaţă
Aşadar, principalele partide româneşti, care se află şi cel mai frecvent în spaţiul public, nu discută despre agenda comună a Uniunii Europene şi despre problemele ce necesită o soluţionare coordonată. Dar nu numai la noi în ţară, ci întreaga bătălie din 26 mai va fi între cei care susţin cumva ideea europeană şi a construcţiei europene şi tot mai mulţi eurosceptici.
Alegerile trecute s-au bazat pe o „euroignoranţă” în ceea ce priveşte dezbaterile publice, iar acum pare să fie la fel. Suntem mai bine de zece ani în UE şi nu prea ne e clar ce se face la Bruxelles, care sunt competenţele instituţiilor europene, ce ţine de noi şi ce ţine de UE etc. Oricum, lehamitea a pus stăpânire pe alegători, căci până acum toate partidele au promis lapte şi miere, dar ne-au adus mai mult fiere…
Calendar
Perioada de strângere de semnături pentru alegeri se încheie la sfârşitul zilei de 28 martie, termen până la care partidele, alianţele politice şi independenţii trebuie să înregistreze listele cu candidaţi. Perioada oficială de campanie electorală începe pe 27 aprilie şi se termină pe 25 mai, la ora 7. În tot acest timp, afişajele electorale sunt reglementate de Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.
Potrivit legii, vor fi interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune ce reproduce drapelul României sau al altui stat. De asemenea, folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală va fi interzisă.
Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică, mai arată legea.
