Fiecare dintre noi păstrăm în memorie un gest sau o faptă ce rezonează ca un ecou, îndepărtat şi nostalgic, în sufletul nostru pentru totdeauna. Mi-am dat seama de aceasta când, săptămâna trecută, am văzut cum o camionetă abia se deplasa pe drumul satului natal ce duce la Câmpulung. Era maşina unui negustor ambulant, care striga de zor că vinde cereale şi pui de găină. Şoferul tuciuriu mi-a adus aminte de negustorii din copilărie, care se opreau la cap de sat şi se odihneau sau îşi petreceau nopţile, iar a doua zi de dimineaţă porneau mai departe. Mama cumpăra de la ei vase de ceramică, linguri din lemn şi alte produse necesare în gospodărie. Şi astfel, copil fiind, vedeam cum spiritul ţărănesc a pătruns în materia brută a pământului şi a lemnului şi mă minunam de reprezentările artistice inspirate din frumuseţea noastră populară, austeră şi pură.
Prin urmare, prezenţa negustorilor ambulanţi prin sate este un simptom al înapoierii noastre economice. O înapoiere care pune în evidenţă faptul că economia naţională este în continuare divizată în funcţie de regiunile geografice, prin ocupaţia predominantă a locuitorilor. Un ţăran de la munte, de exemplu, ducându-se să-şi vândă produsele sale în regiunea de câmpie, rămâne surprins când constată că acolo sunt alte obiceiuri, alt mod de viaţă şi de muncă, că altele sunt poveştile şi poemele populare. Locuitorul de la munte îl priveşte pe cel de la câmpie cu o vie curiozitate. Iată de ce se impune ca la întâlnirea acestor moduri de a exista să fie construite spaţii comune în care să se regăsească aceşti oameni prin munca lor. Mai precis, în zonele de graniţă să fie amenajate spaţii de depozitare pentru fructele şi produsele din carne ale ţăranului de la munte, ştiindu-se că acesta se ocupă cu pomii fructiferi şi cu creşterea animalelor, dar şi pentru produsele ţăranului de la câmpie, şi mă gândesc la cereale. Şi astfel, schimbul ar putea fi mai uşor. Or, economia naţională este în continuare planificată de la centru, dar nu cum a fost în perioada comunistă, ci în funcţie de interesele unor mari importatori, atât români, cât şi străini. Românii au ajuns să mănânce mere de prin Polonia, să importe carne din Ungaria, pepeni din Grecia etc.
Şi cum se întâmplă în economie, la fel stau lucrurile şi în cultură. O carte tipărită la Bucureşti, de exemplu, e valabilă pentru orice copil de la ţară, cum ar putea fi valabilă pentru orice copil din alte ţări, dacă manualul ar fi tradus în limbile respective. Aceasta înseamnă că şi în cultură predomină viaţa de la centru. Dar şi în jurnalistică. În articolele mele citeşti mai ales ce se întâmplă pe malurile Dâmboviţei şi mai puţin pe cele ale Argeşului. Şi îmi poate reproşa cineva asta? Nu, pentru că la Piteşti nu se întâmplă nimic. Doar câteva fapte diverse, anume despre primarul Ionică, accidente de maşină, câteva sinucideri, bătăi. Afli că în cutare zi un mare artist de la Bucureşti vine să cânte la Piteşti; actorii bucureşteni joacă o piesă la „Davila”. În capitală există o întreagă pletoră de stele căzătoare, care în mod obişnuit se abat la o anumită dată, prin anumite regiuni provinciale, aşa precum o cometă se abate la anumite date prin anumite regiuni siderale.
(continuare în pagina 2)
(urmare din pagina 1)
Provincia îi primeşte regulat cu aceeaşi simpatie ca şi în anii trecuţi. În rest, nimic. Reprezentanţii noştri în Parlament parcă sunt nişte fantome, în afară de unul sau doi mai excentrici, dar neserioşi.
Revenind la negustorul ambulant, ţăranul ar trebui apărat împotriva încercărilor de a fi speculat. Or, el este lăsat la cheremul speculanţilor şi calamităţilor naturale, al mizeriilor şi bolilor – ceea ce, într-o ţară aproape agricolă, loveşte în multă lume. O birocraţie incompetentă pune piedici în calea dezvoltării agriculturii, iar viaţa politică se sufocă sub greutatea unei oligarhii afaceriste şi speculante. Nu există acea viziune care să integreze munca ţăranului în economia ţării. Industria, agricultura, educaţia, circulaţia, administraţia, bibliotecile orăşeneşti şi săteşti computerizate, internetul la oraş şi sat, băncile urbane şi rurale, depozitele agricole, toate acestea trebuie să activeze concomitent pentru a vorbi de o economie sănătoasă. Or, la noi totul este dirijat de la centru.
Degringolada din centru cuprinde toată ţara. Drept care, ar trebui să existe şi la noi analize, studii, descrieri cu adevărat convingătoare despre dezvoltarea economică şi schimbul de mărfuri. În mod practic nicio măsură economică nu va fi luată dacă nu ne vom clarifica gândurile şi vom trece în continuare cu un cap puţin mai sus de zoologie. Nu numai setea de câştig a marilor importatori de produse alimentare, dar şi nepriceperea şi rea-voinţa guvernanţilor ne-au dus în situaţia de astăzi. Am uitat de eficienţa economică, pentru că americanii ne vând avioanele lor second hand pe sume exorbitante, încât îi supărăm până şi pe vest-europeni. Concesionăm zăcământul de la Roşia Montană sau gazele din Marea Neagră fără ca statul nostru să aibă beneficiul pe care îl merită în mod firesc. Aşadar, se adevereşte într-un chip cu totul nou, dar nu mai puţin teribil, ceea ce oamenii au resimţit azi sau cu mii de ani în urmă, că pâinea e sfântă. Că nimic nu este de durată în afară de elementele primare: soare, pământ, apă şi muncă. Dar politicienii români fac totul ca aceste elemente primare să aibă un sfârşit.
17 Comentarii
Anonim
Mult adevar in cele spuse, dar pe politicienii ii intereseaza victoria in alegeri si atat. Ar trebui construite depozite de colectare a fructelor si cerealelor, care au ajuns sa se vanda pe nimic. Taranii mai tineri isi parasesc gospodariile, pamantul mostenit de la parinti si pleaca la munca in strainate. Sunt multe zone in judetul acesta care par abandonate. Si pe noi ne intereseaza ca primarul ionica si-a pierdut mandatul. Aveti dreptate, in Argers, cu exceptia Daciei, nu se intampla nimic.
Anonim
Nu putem spune că în Argeș cu excepția Daciei nu se întâmplă nimic.
Îmi permit să vă contrazic. În instituțiile bugetare se fură în draci, începând cu instituțiile educație și terminând cu Finanțele și Camera de Conturi care acoperă multe din prejudiciile din sistemul bugetar.
Doru
Cum sa se fure, domnule????poate vorbiti din propria experienta….
Anonim
Da, despre furat în instituțiile bugetare vorbesc din experiență.
Furtul este realizat îndeosebi de aparatul de conducere din instituțiile de stat.
Ca să sintetizez, unde există minim un politician, în acel loc există cel puțin un hoț și ceva de furat.
Dacă doriți pot să vă pun probe la dipoziție.
Anonim
Esti un magar\magarita
Anonim
Fura laptele si cornu de la copii absenti sa faca gogosi sa le vanda. Daca tot zice ca see fura inseamna ca si el\ia ia parte. Ar fi bine sa sa SE abtina. Ex. Plata cu ora care nu se face, trecutul elevilor pe naspa sa va salvati postul ( Mita branza, oua, laptele, gaini, rate etc) statul in parc in timpul orellor, vorbitul la Telefon in timpul predarri materiei, note pe naspa la diferiti copii agreati, devalinzarea bazei materiale print diferiti tertipuli de care diversi interlopi etc etc. Cu alte cuvinte niste oameni fara cei 7 ani.
Anonim
Vezi că știi.
Întotdeauna cei de sus fură în draci și îi incriminează pe cei de jos.
Privitor la trecutul elevilor, acesta este ordin de la minister, inspectorat și bieînțeles de la conducerea școlii care te-a angajat.
Statul în parc în timpul orelor, trebuie înțeles ca statul în parc în timpul programului de lucru, iar acest lucru se poate întâmpla numai unui contabil care nu are cu ce să- și umple timpul la locul de muncă.
Etc.
anonim
Ma doare capul. De la atata mascarada la ce am citit aici.
Anonim
Dacă te doare capul, înseamnă că este defect, pune mâna și- l schimbă, că altă soluție nu este.
Ideea este să nu iei vre-un cap de contabil, că o să te doară capul mai rău.
Pacuraru
O adevărată mascaradă. Mai am si copilul de dat la scoala de stat cred ca il voi da la privat.
Mondialul
Semnez este o mascarada de oameni fara minte. Scoala are pshiholog? daca da, ducetiva la el! daca nu, facetiva o programare la unu! CRED CA VA IESI DE BINE!
Anonim
Fiecare cu ce-l doare!
Rosu
În acest loc chear nu se întâmplă nimic. Toți sunt de dus la psihiatrie.
Emil
Domnule contabil,dumneata ai niste frustrări venite din copilăria petrecută, probabil,în mediu violent!peste aceste frustrări, se adaugă și lipsa unei minți agere,si a unui limbaj adecvat statutului dvs actual, deși,după mine,locul dumitale e in alta parte,la o clasă de gimnaziu…pentru a recupera din carențele de limbi română si nu…numai…
Anonim
Cu cine te cerți, măi nene? Despre care contabil este vorba? Contabilii sunt în general oameni deștepți, mai ales cei de la liceele din zona C-lung.
Vandam
În capul unora nu se intampla nimic nimic. Cred ca este un mare vid vid. Vise, vise, bani, hotarari, chiul. Asta se reflecta in rezultatele de la simulare ati facut niste agramat si ati produs niste agramat ai societăți. Vreti numai salarii barosane barosane si rezultate sint ca praful după toba de eșapament a masini adica sunt negre. PACAT PACAT LOCUL UNDE A STAT TIMUL ESTE SCOALA.
Emil
Domnule contabil,vorbesti de agramati dar scrii mancand litere!!!!!