Locul fostei biserici Sf. Nicolae din Piteşti va fi pus în valoare.
Cei care trec pe Strada Mare, loc preferat mai ales pentru promendă, acum ca şi în trecut, rarori se opresc în dreptul unei troiţe ridicate în urmă cu câţiva ani, pe cheltuiala unui cunoscut medic.
Panoul pe care sunt trecute câteva date referitoare la monumentul care a exista cândva aici, este şi el ignorat. Doar turiştii zăbovesc pentru o poză, presupunând că se află într-un loc reprezentativ pentru urbe. Este vorba despre locul pe care s-a aflat până în 1962 când a fost dărâmată, biserica „Sf. Nicolae” cunoscută în epocă sub denumirea „biserica cu ceas”.
Pentru că împiedica proiectul de modernizare a zonei centrale a oraşului, mai marii cu putere de decizie în vremea regimului comunist au decis să fie rasă de pe suprafaţa pământului. Diabolicul plan a fost pus în aplicare spre regretul a mii de piteşteni care au plâns după locaşul de secol XVIII de care s-a ales praful şi pulberea sub lamele buldozerelor. Timpul a trecut dar şi astăzi sunt mulţi piteşteni, bătrâni, se-nţelege care îşi amintesc de biserica în care s-au cununat sau şi-au botezat copiii.
Actuala conducere a administraţiei locale şi judeţene Piteşti îşi arată precuparea cu predilecţie pe două paliere: cel al modernizării şi dezvoltării municipiului dar şi prin respectul cuvenit arătat trecutului, istoriei mai mult sau mai puţin îndepărtate. Iar pe acest al doilea plan colaborează cu Muzeul Judeţean Argeş.
Conducerea acestei instituţii crede a venit vremea, ţinând cont şi de deschiderea de care dă dovadă Promăria Piteşti şi Consiliul Judeţean, să fie deschise şantiere arheologice în municipiul nostru. Pentru viitor se vehiculează ideea unor săpături în Piaţa V. Milea sau împrejurul catedralei Sf. Gheorghe. Însă cert este deocamdată, după cum susţine Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş că edilii şi-au dat acordul pentru un şantier arheologic în centrul urbei, pe Strada mare, în zona în care s-a aflat altarul bisericii Sf. Nicolae.
Deşi acest locaş a fost ridicat în anul 1812, totuşi aceasta a însemnat doar o refacere a unei biserici ceva mai vechi care a fost distrusă de un cutremur. Se intenţionează punerea în valoare a locului pe care s-a aflat acest monument cu o mare importanţă simbolică pentru comunitatea locală, după modelul occidentalilor care au un cult al trecutului şi frunctifică orice oportunitate pentru a atrage turişti.
