Ilie Marin
* Lupta pentru proprietăţi le-a distrus viaţa şi sănătatea!
Pe rolul judecătoriilor din Argeş zac sute de dosare care au ca obiect retrocedarea unor proprietăţi: case şi terenuri. Procesele sunt tergiversate ani în şir deoarece persoanele care au deschis acţiune în instanţă pentru dobândirea unor bunuri sunt oameni simpli de la ţară, fără posibilităţi financiare sau cunoştinţe în materie. Dezorientaţi, nu ştiu cui să se adreseze pentru a obţine documente doveditoare şi nici nu au sprijin din partea familiei. Ce să mai spunem de sprijin al autorităţilor care practic nu au niciun interes în soluţionarea cauzelor. Păi, cui nu îi şade bine cu un teren de zeci de hectare pe care să-l exploateze la limita legii? Oamenii ajung la redacţie cu ochii în lacrimi, spunând că nu mai au puterea să alerge pe la tot soiul de instituţii fără rezultat şi ultima lor speranţă e să-şi facă publică povestea.
Gheorghe Chiriţescu
Titlu de proprietate nerecunoscut
Este cazul lui Ilie Marin, un argeşean din comuna Vultureşti (sat Bârzeşti) care luptă de mai bine de opt ani pentru obţinerea unui teren. Culmea, acte doveditoare are, inclusiv un proces-verbal care, teoretic, ţinea locul titlului de proprietate până la eliberarea acestuia. Lucru care s-a şi întâmplat, acum aproape 25 de ani (mai precis, în 1993), însă autorităţile susţin că documentele sunt vechi (n.r. – mai vechi de anul 1995, conform secretarului UAT Vultureşti) şi solicitantul trebuie să facă alte demersuri pentru a intra în posesia terenului. Care teren, nu se ştie prin ce metode, a ajuns în proprietatea altcuiva, o persoană despre care Ilie Marin spune că nici măcar nu ştie cine e.
Un alt bătrân, tot din Vultureşti, bate drumurile de la primărie, la prefectură şi la tribunal deoarece proprietatatea de 3,75 hectare obţinută figurează ca moştenire de la bunicul său. Gheorghe Chiriţescu susţine că, de fapt, 1,93 ha sunt în nume propriu şi 1,82 ha reprezintă moştenirea. Autorităţile îl pasează de colo-colo, legile fiind parcă special concepute să ducă la o amânare pe perioadă nedeterminată. Spunem nedeterminată pentru că au trecut deja opt ani fără ca această problemă, aparent nu foarte complicată, să fie soluţionată.
Panait Ana
26 de ani de procese
De departe însă, recordul la ani petrecuţi în instanţă aparţine familiei Furtunescu şi a rudelor acestora. Nepoata, Panait Ana, spune că de 26 de ani aceştia au bătut treptele judecătoriilor pentru obţinerea a 60 ari de pământ. În tot acest timp, proprietarii de drept s-au şi prăpădit. Cu lacrimi în ochi, femeia ne-a mărturist că e la capătul puterilor şi că nici ea nu crede că mai poate rezista mult.
„Fac asta nu pentru că eu mai pot exploata sau lucra terenul, nu mai am puterea necesară, vreau doar linişte şi împăcarea că bunurile vor rămâne, cum este normal, urmaşilor” – a spus femeia.
3 Comentarii
Marin
Problemele se rezolvă simplu.
Trebuie luată legătura cu avocaţi specializaţi, cu legături la judecători şi problemele se rezolvă în regim de urgenţă, inclusiv completul de judecată este ales „aleatoriu” cu dedicaţie.
Pentru informaţii şi rezolvarea unor astfel de probleme luaţi legătura cu avocatul Şandru Cătălin şi nu numai (peste 80% din avocaţi sunt implicaţi în astfel de acţiuni neortodoxe).
http://www.editiespecialapress.ro/ancheta/magistratii-escroci-care-au-inselat-o-victima-ligia-ene-aneta-duta-emanuela-mosneanu-comaneci-mihaela-dumitrascu
ION
România este ţara corupţiei, iar Judeţul Argeş este mama şpăgilor.
În Argeş totul se rezolvă numai cu şpagă, fie ea dată judecătorilor, avocaţilor, poliţiştilor, medicilor, etc.
Până şi contabilii de şcoli s-au apucat de adunat şpagă de la cadrele didactice pentru a le da bani din propriile sentinţe judecătoreşti.
Mergi la stânga dai şpagă, mergi la dreapta dai şpagă, idem înainte sau înapoi nu poţi să mergi fără să dai şpagă. Nu degeaba se spune că iadul este pe pământ şi nu în altă parte.
ION
Erată cuvântul şpagă trebuie înlocuit cu mită.
Iar, locul de naştere al mitei în instituţiile publice este instanţa de judecată.