Clasa politică este într-o continuă schimbare, fiind cea mai „fluidă structură”, aşa cum spune Gabriel Liiceanu. Azi actorii politici se pupă, mâine se scuipă; acum se bat pe spate, mai târziu se înjură la televizor; azi fac majorităţi parlamentare şi guverne, mâine le desfac; pe mulţi îi vedem într-un partid, clamând principii de dreapta, să zicem, pentru ca fără prea multe explicaţii să îi regăsim apoi în partide de stânga. Politica nu este însă doar arta compromisului, ci şi a conducerii, a managementului în folosul cetăţenilor. Oare liderii noştri politici din Argeş se ridică la înălţimea aşteptărilor?
Şefii de la PSD
PSD Argeş a fost şi este cel mai puternic partid din judeţ. Forţa sa a constat într-o structură solidă în teritoriu (acum are 74 de primari!), structură dublată de o disciplină aparte. Oricâte tabere şi orgolii au fost în partid, acestea s-au topit când a fost nevoie în creuzetul interesului comun. Şi aşa au fost câştigate în acest judeţ toate alegerile, fără excepţie. Liderii au jucat un rol important. Au fost la cârma PSD oameni precum Constantin Nicolescu şi Tudor Pendiuc, iar acum se mizează pe cvintetul Şerban Valeca, Cristian Gentea, Dan Manu, Ion Georgescu şi Cornel Ionică. Piteştiul şi Mioveniul încă îşi dispută întâietatea în filială, dar mai sunt şi alţi mici poli de putere, să le spunem, precum cele de la Curtea de Argeş ori Topoloveni. Şerban Valeca, liderul PSD Argeş, pare să fi adus cu sine o rigoare aparte, un stil propriu de conducere care, cel puţin până acum, a dat roade. Fără să pară un dur, Valeca ţine, totuşi, cu mână de fier organizaţia. Mai mult, PSD Argeş are şi două pretenţii: să nu mai fie aduşi candidaţi de la centru pe listele pentru alegerile parlamentare şi, în al doilea rând, PSD Argeş să aibă un ministru în viitorul Guvern, ca o recunoaştere a rezultatelor obţinute în alegeri (PSD ar vrea în judeţ minimum două mandate de senatori şi cinci-şase de deputaţi). Până acum, aceste rezultate – mereu de top – au fost ignorate de către conducerea centrală a partidului. Pe de altă parte, preşedintele executiv Cristian Gentea s-a impus în ultima vreme ca un lider de nădejde, făcând echipă cu Valeca şi forţând, prin rezultate, accederea cât mai multor reprezentanţi ai PSD Piteşti în structurile judeţene de conducere. Pentru prima dată se poate spune că „judeţul”, Piteştiul şi Mioveniul – principalii poli de putere – s-au armonizat pe deplin şi chiar fac o echipă în PSD Argeş, punând în umbră orgoliile organizaţiilor mai micuţe. O astfel de atitudine s-ar putea dovedi folositoare şi Argeşului care pare să îşi fi găsit în Dan Manu preşedintele de Consiliu Judeţean de care are nevoie…
În mod paradoxal, în condiţiile în care Argeşul a fost fieful Brătienilor, organizaţia judeţeană a PNL este una dintre cele mai slabe din ţară. Senatorul Ion Popa a rămas singurul reprezentant în Parlament fără probleme, alţi doi colegi demisionând (senatorul Ionuţ Elie Zisu şi deputatul Theodor Nicolescu), în vreme ce deputatul Cătălin Teodorescu are sabia DNA deasupra capului şi a scăpat ca prin urechile acului de două ori de reţinere. În plus, PNL nu scoate capul deloc la lumină şi stă în umbra PSD tot timpul. Una dintre scuzele liberalilor argeşeni în faţa şefilor de la Bucureşti când vine vorba despre rezultatele din judeţ este tocmai aceea că… PSD este prea puternic! Chiar şi aşa, PNL a scos peste 20 de mandate de primar şi este a doua forţă politică din Consiliul Judeţean. Ion Popa conduce PNL-ul alături de prim-vicepreşedintele Dan Bica provenit din fostul PDL, dar apele nu sunt deloc limpezi. Astfel, mai ales că vin alegerile parlamentare, bătălia dintre „vechiul” PNL şi fostul PDL este mai acută ca niciodată. În fapt, fuziunea dintre cele două formaţiuni politice nu s-a realizat, deşi în teorie se stă bine. Orgoliile sunt nemăsurate, luptele pentru ciolan sunt acerbe şi se mai pun şi „pile” ori „tălpi”, după caz, la Bucureşti. PNL se bazează în judeţ pe prea mulţi bugetari, în condiţiile în care liberalismul ar trebui să atragă în special întreprinzători. Foarte mulţi dintre cei care se erijează în lideri ai PNL sunt angajaţi la stat sau au sinecuri de la stat, aşa încât şi independenţa lor este redusă. Forţa PNL are de suferit din acest motiv şi din cauza luptelor interne. Unele voci se plâng că nu se strâng nici banii toţi din cotizaţiile aferente, aşa încât şi problemele financiare sunt pe măsură. Vom vedea la alegerile parlamentare dacă aceste probleme vor fi depăşite şi dacă PNL, care îşi propune patru mandate de deputaţi şi senatori, va reuşi să îşi impună punctul de vedere…
Şi ALDE vrea trei mandate de parlamentari. După scorul bun obţinut în Argeş la alegerile locale, a devenit a treia foţă politică a judeţului. Se aude că Simona Brătulescu, copreşedinte al ALDE alături de Aurel Iacşa (care se va mulţumi cu statutul de consilier judeţean), ar urma să candideze şi pentru Senat, părăsind astfel funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. Cât despre deputaţi, nu se pune problema ca aleşii de Piteşti Daniel Constantin şi Andrei Gerea, ambii cu funcţii grele în partid la Bucureşti, să nu prindă locuri eligibile fie în Argeş, fie în alte judeţe. ALDE are şi varianta unei înţelegeri cu PSD, dar este greu de crezut că social-democraţii vor mai face vreo alianţă pentru aceste alegeri şi nu vor prefera, mai degrabă, să facă ulterior majoritatea în Parlament pentru a da viitorul Guvern.
Cu Traian Băsescu la cârmă (care are în continuare destul de mulţi adepţi), PMP vine tare din urmă. Prin fuziunea cu UNPR (care, la rândul său, a absorbit PP-DD), PMP şi-a asigurat, cel puţin în actuala legislatură, statutul de partid care va face jocurile în Parlament. Traian Băsescu se visează premier, aşa încât şi aşteptările sunt pe măsură. În Argeş, PMP înseamnă, în esenţă, Cătălin Bulf, ales în vară consilier judeţean şi care vrea pentru filială trei mandate de parlamentari. De la PMP Argeş ar putea să candideze pentru Senat şi fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, ceea ce îi va încurca serios şi posibil… fatal planurile senatorului Iulian Cristache de a mai prinde un nou mandat în urma unei bune poziţionări pe listele de candidaţi. La modul realist, PMP ar putea ajunge în Parlament cu Cătălin Bulf deputat şi Cristian Diaconescu senator. Prin unirea cu UNPR nu au apărut, ca în cazul PNL-PDL, tensiuni interne. Bulf conduce cu mână de fier, fiind ajutat şi de faptul că UNPR a obţinut în alegerile locale rezultate catastrofale. Astfel, foştii uneperişti nu prea pot emite pretenţii în Argeş. Oricum, PMP va avea rolul său la alegerile parlamentare.
Celelalte partide – asta e realitatea! – nu contează în ecuaţia alegerilor parlamentare. PNŢCD-ul lui Gheorghe Dinescu, PND-ul deputatului Mihai Deaconu, USB-ul care se vrea USR, PSRO, PSM, PRM ori Partidul pentru Argeş şi Muscel nu au şanse să obţină mandate de parlamentari. Vor participa, totuşi, măcar unele dintre aceste partide în alegeri, furând ceva procente de la unii şi de alţii care, apoi, vor fi redistribuite.
Prefect şi preşedinte
Când vorbim de lideri politici nu trebuie să îi uităm nici pe prefect (oricât de… înalt demnitar public apolitic ar fi acesta) şi nici pe preşedintele Consiliului Judeţean. Cristian Soare şi Dan Manu sunt, astfel, exponenţii clasei politice la nivelul de vârf administrativ în judeţ, alături de primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Cornel Ionică. Ei au pârghii să facă destule pentru judeţul Argeş şi să îi reprezinte interesele. Iar din câte se vede, chiar doresc acest lucru. Vom vedea şi dacă vor reuşi!
Nu degeaba i-am trecut în revistă pe liderii politici din Argeş. Ei nu trebuie să uite că sunt multe proiecte importante pentru judeţ care trebuie susţinute şi duse la bun sfârşit. Vom continua să le aducem în prim-plan, poate-poate se vor mişca lucrurile mai repede. Liderii noştri – că doar de asta sunt aleşi! – trebuie să se bată pentru (menţionăm doar câteva dintre cele mai importante proiecte):
– autostrăzile Piteşti-Sibiu şi Piteşti-Craiova;
– reabilitarea Transfăgărăşanului şi montarea de copertine pentru ca drumul cel mai spectaculos din ţară să fie deschis tot timpul anului;
– reţele de apă şi canalizare în toate localităţile judeţului;
– reabilitarea drumurilor judeţene;
– punerea în valoare a obiectivelor cultural-istorice, reabilitarea şi conservarea acestora;
– sprijinirea mediului de afaceri şi crearea de parcuri industriale pentru atragerea de noi investitori şi, implicit, pentru crearea de noi locuri de muncă.
Claudiu DIŢA