Cu datorii grele, moştenite de la ambele partide (PNL şi PDL, care au fuzionat), noul PNL recurge la măsuri disperate pentru a-şi putea finanţa campania electorală. Terenul a fost pregătit încă de anul trecut prin modificarea legislaţiei privind finanţarea partidelor. Membrii de partid devin bancherii contributori la puşculiţa de partid, în timp ce statul devine garantul decontării acestor împrumuturi. Conducerea PNL intenţionează să-şi pună membrii cu funcţii să se caute prin buzunare şi să contribuie la efortul de campanie. Contribuţia nu constituie o obligaţie, dar liderii vor ţine cont de modul în care se va implica fiecare coleg din actualul BPN.
Bani mulţi
Drept urmare, s-a decis ca fiecare membru din conducere să contribuie cu sume între 20.000 şi 50.000 lei pentru a aduna o bună parte din banii necesari campaniei la nivel naţional. Conform legii, sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. Pentru anul 2016, valoarea maximă a împrumuturilor primite de un partid politic nu poate depăşi suma de 26.258.450 lei. Valoarea maximă a împrumuturilor primite de la o persoană fizică nu poate depăşi 210.000 lei, în timp ce pentru o firmă pragul maxim nu poate depăşi valoarea de 525.000 lei. Pentru liderii de organizaţii judeţene (cum este Ion Popa în Argeş) dispuşi să scoată un ban din portofel, minimul va fi de 20.000 lei.
Datorii mari
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, PNL are datorii de 25 milioane lei. Legislaţia finanţării partidelor politice permite decontarea cheltuielilor de campanie în totalitate pentru acele partide care obţin cel puţin 3% din sufragii la un scrutin electoral. Potrivit noilor reglementări, cheltuiala în campanie este rambursată de la bugetul de stat în cel mult trei luni de la alegeri, în funcţie de numărul de voturi obţinute.
Claudiu DIŢA