Îmi calcă, nu prea des, pragul redacției acad. Gh. Păun. Să mai vorbim de una, de alta, să mai punem țara la cale. Nu atât la Pitești, cât la Curtea de Argeș, oraș care mă interesează atât pe mine, cât și pe Domnia Sa. Care, deși cicăneștean, s-a stabilit aici, pe Dealul Olarilor, unde comite, mai mult singur, o revistă fermecător de interesantă. Îmi aduce o carte și un leac – zice!

Cartea cuprinde 77 de tablete publicate, unele, în ziarul nostru, care și-a deschis fertil paginile spre a-i găzdui fragede gânduri despre cum se construiește viața azi. Cu și fără Urmuz, pentru care a făcut o pasiune. Ba, mărturisesc că a început să mă prindă și pe mine, după ce am dat peste o posibilă etimologie a numelui său în cartea „Lux, modă și alte bagateluri politicești în Europa de Sud – Est în sec. XVI – XIX”. Urmuzuri erau erau acele mărgele colorate pe care le fluturau prin Levant negustorii din Evul Mediu. De fapt, Arghezi l-ar fi botezat pe Urmuz, anagramându-i numele, dar nu insist. Are cine o face în lumea asta care, vorba d-lui Păun, se „urmuzește”. Adică se încifrează, se amalgamează, pe Argeș în Sus, cu „globalizarea și pandemia, progresismele și politichia, cărți, idei, multe dar nu neapărat mărunte, rar de strict interes curteargeșean”.

Pe mine mă interesează, dacă tot mi-a călcat pragul, ce se întâmplă cu Academia Orient – Occident de la Curtea de Argeș? Și, mai precis, ce se întâmplă cu Festivalul „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș”, acum că regretatul poet și fondator al Academiei, Dumitru M. Ion, nu mai este, s-a prăpădit, iar anul acesta instituția n-a mai putut face evenimentul atât de așteptat. Și asta, întrucât soția poetului și cofondatoarea fundației, poeta Carolina Ilica, pare depășită de situație.

Știu că-n ultima vreme acad. Gh. Păun nu era în cele mai bune relații cu fondatorii, dar, la urma urmei, festivalul devenise al orașului, primarul C-tin Panțurescu și-l asumase, iar în urmă cu câțiva ani îmi promisese că nu-l va lăsa de izbeliște. Dar, văd acum, că evenimentele l-au luat și pe el târâș, drept care atenția mea se îndreaptă firesc că „ministrul culturii” de la Curtea de Argeș, recte acad. Gh. Păun.
E loc aici de o paranteză, apropo de academie, noțiune cu care mă tachinează autorul cărții „La curtea lui Urmuz”, care se miră sau nu că, inclusiv în curtea redacției, ar fi răsărit o academie a … bebelușilor.

Da, îi parez floreta, a răsărit și aici, ca și la Curtea de Argeș, fiindcă lumea e totuși dornică de învățătură, din fașă și până la adânci bătrânețe. Platon a fondat o școală atât de importantă încât numele ei este folosit și astăzi pentru anumite instituții dedicate studiului: academia. La rândul său, Aristotel, dascălul lui Alexandru cel Mare, și-a propagat ideile și pentru discipolul său, la noua sa școală Lyceum. Dincolo de un anume orgoliu, poate și impostură uneori , nu-i nimic rău în asta!

Rău este că nu s-a găsit încă soluția ca „Orient – Occident”, academie sau fundație, sau, mă rog, o simplă societate, să funcționeze cultural, avându-i ca membri fondatori pe poeta Carolina Ilica și pe fata acestora, Lana. Și nu s-a găsit, cred eu, dacă nu greșesc, fiindcă, dincolo de niște „binevoitori”, nu s-a arătat nimeni interesat de repunerea în circuitul cultural al orașului a festivalului care are o faimă internațională. Sigur, trăim în economie de piață, bani se pot face și din „exploatarea” edițiilor viitoare ale festivalului, dar mai ales din casa în care a locuit poetul și pe care au pus ochii unul sau mai mulți impresari interesați.

Dacă, la Curtea de la Argeș, Primăria, Centrul Cultural al orașului sau Muzeul orașului nu intenționează să demareze un dialog, realmente eficient, cu moștenitorii, un vis frumos, cu un festival internațional de poezie, care ne-a încântat ani buni, se va spulbera, cum s-au spulberat atâtea vise după Revoluția din Decembrie, sau ce Dumnezeu va fi fost asta.

Aaaa, am uitat să explic titlul! În prefața cărții, ce va fi așezată în raftul și-n rubrica inițiată de redacție, dl Păun crede că „faci ulcer, dacă iei prea în serios ceea ce se întâmplă în politică”, iar cel mai bun leac constă în lecturarea tabletelor publicate în carte. Și-n ziar, aș adăuga eu! Inclusiv cel de față, mai ales dacă pe fază se va dovedi a fi și primarul Constatin Panțurescu, fiindcă doar Domnia Sa are și greutatea, și căderea să taie acest „nod gordian” în care este înfășurat Festivalul Nopților de Poezie de la Curtea de Argeș. Să auzim de bine!

Distribuie pe Facebook

Mihai Golescu

See Full Bio