„Noroc că s-a terminat repede”
Spre deosebire de Iaşi, Focşani, Bucureşti şi de alte localităţi zgâlţâite ceva mai serios, la Piteşti seismul de 5,3 grade pe scara Richter a trecut chiar şi neobservat. Mulţi oameni însă ne-au împărtăşit temeri în legătură cu acest seism. Pentru a obţine o imagine mai clară asupra a ceea ce s-a întâmplat şi mai ales a ce se poate întâmpla la Piteşti, am stat de vorbă cu unul dintre reprezentanţii Inspectoratului Judeţean în Construcţii Argeş.
„Nu sunt pregătiţi”
„Mă număr şi eu printre cetăţenii care au simţit cutremurul. M-am trezit, mi-am aprins o ţigară şi am liniştit-o pe soţie care se învârtea destul de agitată prin casă. După un minut m-a întrebat: «Ce facem acum, ne culcăm sau mai stăm?», iar eu i-am răspuns: «Bineînţeles că ne culcăm…». Nu pot vorbi însă în numele tuturor; pot să vă spun că piteştenii nu sunt deloc pregătiţi pentru un seism puternic. De fapt, ei intră în panică şi devin necugetaţi la cea mai mică mişcare. Un vecin deja o luase la goană pe scări; vă daţi seama că era victimă sigură în cazul unui cutremur serios. O parte din construcţiile din Piteşti au probleme (cele de dinainte de cutremurul din ’77) şi posibil şi anumite construcţii realizate după 2007-2008 când, din cauza crizei economice, s-a cam făcut rabat la calitatea materialelor. Autorităţile trebuie să se implice mai mult în acest gen de situaţii, să organizeze din când în când exerciţii de simulare şi de evacuare, pentru că piteştenii acţionează haotic şi nu ştiu ce să facă în momentul în care se produce un cutremur. Cum spuneam, mulţi intră în panică şi fac greşeli care i-ar putea costa viaţa. De asemenea, nu ştiu cât de pregătite sunt autorităţile în caz de calamitate. Au oare spaţii prevăzute pentru adăpostirea cetăţenilor?” – a declarat unul dintre specialiştii IJC Argeş.
Ce spun piteştenii?
Într-adevăr, faptul că piteştenii iau decizii nepotrivite în asemenea momente ne-a fost confirmat şi după ce am discutat cu mai mulţi cetăţeni (acum foarte calmi) de pe Strada Mare.
„Am simţit cutremurul, am dat să mă ridic din pat şi să fug către uşă ca să ies afară. Din fericire, s-a terminat repede şi m-am calmat. Mă gândeam că, dacă nu ajung la uşă, măcar să mă ascund sub masă…” – Mariana D.
„Da, am simţit cutremurul, însă nu m-am panicat. Dacă era ceva serios, sigur dădeam fuga afară. Aşa, văzând că nu e cine ştie ce, m-am culcat” – Andrei.
„M-am temut în primul rând pentru copil. Nu am făcut nimic, doar am aşteptat. Mi-a fost frică să nu se amplifice şi, dacă e să mă refer la blocul în care locuiesc, cred că e şi normal să fie aşa. E un bloc din anii ’50 peste care au trecut multe evenimente de acest gen şi nu ştiu în ce măsură a fost afectat. La Bucureşti, blocurile cu problemă au bulină şi măcar ştii la ce să te aştepţi şi eventual ce să faci, aici nu cred că primăria a pus undeva bulină…” – ne-a declarat o mămică.
„De când a fost cutremurul nu prea pot dormi seara. Adorm foarte greu şi pentru cel mult patru ore. M-am speriat rău” – Adelina P.
„Dacă era rău, o luam la fugă pe scări…”
„Nu tremur la cutremur”
…Din păcate, acest slogan nu este desprins din spusele cetăţenilor, ci este o campanie a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Se pare că nu a ajuns la urechile prea multor oameni, din moment ce primul lucru pe care majoritatea îl face este să o ia la goană către uşi ca să iasă afară din locuinţe. Or, cea mai bună decizie în asemenea momente este să te adăposteşti sub un corp solid din casă (o masă, spre exemplu) şi să îţi protejezi corpul stând în poziţia ghemuit. O altă variantă este să te protejezi adăpostindu-te sub tocul uşii ori lângă un perete de rezistenţă. Informaţii complete şi de real folos găsiţi pe site-ul nutremurlacutremur.ro. Dincolo de internet, aşa cum ne-au declarat reprezentanţi ai IJC Argeş, ar fi bine ca oamenii să participe la exerciţii aplicate. Cu condiţia ca autorităţile locale din domeniu să iniţieze aşa ceva…
George OLTEANU
