# Somnul de veci al Brătienilor, tulburat de drujbe şi tractoare
La umbra arborilor seculari, familia făuritoare de ţară se plimba în verile toride. Mai târziu, prin pădurea deasă a dealului pe care se afla biserica ctitorită de el, Ion Brătianu căuta liniştea, gândindu-se la Florica, pruncuţa lui, înhumată în mijlocul naturii. De-aici, chiar regele venit în vizită privea amurgul. Toate-s amintire. Şi aleile străbătute de iluştrii noştri înaintaşi dispar. Şi copacii. Şi liniştea de mormânt în care-şi dorm somnul de veci…
Parte din istorie
Localitatea Ştefăneşti a cunoscut schimbări uimitoare în ultimii treizeci de ani. Comuna a devenit oraş, construindu-se cartiere cu vile de lux şi clădiri somptuoase. Există o discrepanţă dintre cartierele noi în care s-au stabilit politicieni renumiţi şi zonele vechi unde nu se văd binefacerile perioadei postdecembriste. Dar dincolo de toate aspectele vieţii de zi cu zi, locuitorii din Ştefăneşti, fie ei bogaţi sau săraci, se mândresc cu dealul pe care au locuit Brătienii, personalităţi atât de importante pentru istoria naţională. Vila „Florica” şi Biserica „Sfântul Ioan”, sub care se află capela cu rămăşiţele pământeşti ale Brătienilor, sunt puncte de reper pentru orice turist. Că nu sunt suficient promovate şi acest potenţial nu a fost exploatat eficient de către autorităţile judeţene e altă poveste. Trist este însă că unul dintre obiective, în speţă capela, este în pericol…
Pădurea devine amintire
Nu o va dărâma nimeni, nici nu ar fi posibil aşa ceva. Însă acest monument de inestimabilă valoare naţională ar putea să dispară din peisaj, fie şi doar ca efect optic. La ora actuală, mai ales în sezonul rece când pădurea e desfrunzită, oricine priveşte dealul Ştefăneştiului, chiar şi de la mare distanţă, vede bisericuţa la subsolul căreia se află mormintele Brătienilor. Lăcaşul de cult domină zona, stând parcă de strajă, ca o mărturie a istoriei acestui neam. Biserica şi capela fac parte din aşezământul monahal „Florica”, înfiinţat la dorinţa ultimului vlăstar al familiei, Eleonora Brătianu. Aici vieţuiesc cinci călugăriţe şi sunt săvârşite toate slujbele rânduite ca-n orice mănăstire, spre bucuria credincioşilor. Aceştia străbat o mică pădure pentru a ajunge la biserică, iar peisajul, în oricare anotimp, era mirific. Era, pentru că totul se va schimba.
Săptămâna trecută a fost forfotă mare în zonă. Oameni şi utilaje au lucrat intens pentru doborârea cât mai multor arbori! Mare le-a fost mirarea celor care duminica trecută au urcat din nou dealul pentru a merge la Sfânta Liturghie. Mulţi copaci, majoritatea stejari cu coroane bogate ca din poveşti, dispăruseră. Se vedeau urmările acţiunii „ucigătoare” a drujbelor. În pământul umed pe care erau căzute crengile se imprimaseră şi urmele adânci ale utilajelor ce au acţionat timp de câteva zile. Terenul dintre o stradă de acces către schit şi capela Brătienilor a fost „degajat” aproape în totalitate. Muncitorii au lucrat până în apropierea lăcaşului de cult…
Primăriţa a trimis o echipă
O suprafaţă mare pe care a fost pădure şi vegetaţie a fost eliberată de „povara” naturii. Acum terenul e liber şi se poate întâmpla orice. Probabil, „curăţarea” zonei va continua spre surprinderea localnicilor, mai ales a celor care frecventează schitul. Oricum, ei sunt convinşi că aşa, prin acţiunea utilajelor, se explică şi faptul că sistemul de iluminat public a fost afectat, iar vineri seara, când urcă pe deal pentru a participa la Taina Sfântului Maslu, pe aleea spre schit este beznă. Am încercat să aflăm amănunte despre defrişare de la Primăria Ştefăneşti. Dar ni s-a explicat că nu instituţia dă avize pentru tăieri de copaci sau defrişări.
Primăriţa Ioana Jenica Dumitru ne-a declarat: „Terenul în cauză este proprietate privată. Deocamdată nu cunoaştem amănunte despre intenţiile acelui proprietar…”
Cu toate acestea, primăriţa a trimis o echipă în zonă pentru a constata dacă a fost afectat drumul în cauză şi ne-a asigurat că va monitoriza această acţiune de defrişare. Dacă oficial, de la primărie, nu am primit mai multe informaţii, prin Ştefăneşti circulă zvonuri alarmiste: pe terenul de pe care au dispărut atâţia copaci vor fi construite mai multe vile! N-ar fi ceva nou şi, în definitiv, proprietarul e liber să ridice clădiri locative. Problema este că acestea ar fi foarte apropiate, la doar 20-30 de metri de capela mortuară! Iar apariţia unor vile ar „ascunde” efectiv privirilor lăcaşul de cult care ar deveni mic faţă de casele somptuoase cu câteva etaje. Tihna măicuţelor de la schit s-a dus! Şi ele se tem că nu o vor mai avea de acum înainte. E lesne de imaginat zgomotul infernal scos de utilaje şi cel produs de căderea arborilor masivi. Le-au fost tulburate ceasurile de rugăciune. Şi somnul de veci al celor care au iubit pădurea, cărările şi florile ei. Dacă văd, de undeva de sus, bătrânul Ion C. Brătianu şi fiul său Ionel regretă probabil că au ales acest deal ca loc de îngropăciune…
