Primul semn de civilizaţie în cultura antică a fost… un femur care s-a rupt şi apoi s-a vindecat. Nu numai oala de pământ, piatra de măcinat sau cine ştie ce mozaicuri. Nu. A fost un femur. Asta i-a explicat un antropolog unei studente, precizându-i că în regnul animal, dacă îţi rupi un picior, mori. Nu mai poţi fugi de pericol, nu te mai poţi duce la râu să bei apă sau să-ţi cauţi de mâncare. Devii o victimă sigură pentru prădători. Niciun animal nu supravieţuieşte în sălbăticie cu un picior rupt suficient timp cât osul să se vindece. Tocmai de aceea, un femur rupt care s-a vindecat este dovada că lângă cel căzut cineva şi-a făcut timp să-l îngrijească, să-i bandajeze rana, să-l adăpostească. Or, ajutorul acesta dat cuiva aflat în dificultate este punctul în care începe civilizaţia.
Pilda de mai sus ne oferă prilejul de a vorbi din nou de solidaritate, de care e atâta nevoie în aceste vremuri. Sunt mulţi oameni în dificultate, foarte vulnerabil în faţa virusului agresiv, care pot fi ajutaţi cu hrană şi medicamente, cu o vorbă bună, chiar şi în condiţiile dure impuse de ordonanţele militare. Da, ar trebui să fim solidari, deşi acum ni se cere să fim… solitari. Să stăm acasă. Să muncim de acasă. Să plătim facturile, prin internet, tot de acasă. Să mutăm ţara, lumea, universul în casă. Să mirosim florile, iarba din calculator… Să trăim digital!
Discutam cu o prietenă, profesoară, despre ce va fi, oare, după pandemie. Despre proiecte dincolo de criză. Lumea de mâine va fi probabil mai digitală, spun destui manageri. În China şi în Italia, ţările cele mai lovite de infecţie, cumpărăturile on-line au crescut enorm şi s-ar putea ca mulţi să rămână cu acest obicei şi după starea de urgenţă. Dar nu cumva acest mod de comerţ va duce la dispariţia multor locuri de muncă? Nu cumva folosirea excesivă a internetului, în special de către copii, „va fi decisivă în tâmpirea generaţiei actuale şi a celor ce vor veni”? Să ne răspundă sociologii!
E greu de crezut că stând tot timpul în faţa calculatorului, „distanţat social”, devii mai… uman. Păi, ori eşti solidar, ori eşti solitar?! Pascal Bruckner, cunoscut romancier, eseist şi filozof, răspunde elocvent, credem noi, în această privinţă. Cu sprijinul Marucăi Cantacuzino, colaboratoare a ziarului nostru, publicăm un fragment scris recent de dl. Bruckner: „La revedere, domnule, să rămânem solidari! – îmi spune un vânzător… Ni se cere să rămânem solitari, să evităm chiar şi cel mai mic contact. În jargonul actual, a te arăta altruist înseamnă să fii cât se poate de egoist, să devii culmea egoismului! Rămâi la tine acasă, respectă distanţa de rigoare, poartă mască sau batistă la gură, pândeşte chiar şi cea mai timidă prezenţă de pe străzile goale şi evit-o de parcă ar fi ciumată… Asta este solidaritate? Covid-19 dă credit deplin celor două ipostaze care ne ameninţă, cea paranoică şi cea ipohondră: suspiciunea faţă de ceilalţi şi suspiciunea faţă de propria persoană. Corpul tău adăposteşte un inamic care te poate pune la pământ în orice clipă. E firesc să te temi! De acum înainte, spirit civic înseamnă să te gândeşti doar la tine.”
Asta nu poate fi civilizaţie!
3 Comentarii
StratforAG
Primul semn al civilizatiei sanitare a generat de fapt o reactie in domeniul designului. Se intampla in vremea lui Pasteur undeva pe la mijlocul secolului 19. El a descoperit gramada de acarieni din unele peruci purtate cu ceva vreme inainte pe la curtile regilor Frantei si o multitudine de organisme microscopice ce bantuiau pe mai toate obiectele filigranate care accesorizau confortul acelor vremuri. S-a speriat atat de tare incat odata facuta publica aceasta descoperire s-a trecut automat la designul slim in dauna celui care favoriza bolile. Impactul a fost cu atat mai mare cu cat in Franta s-a abandonat urgent conceptul de grup sanitar sau bucatarie comuna in favoarea celui destinat unei singure gospodarii. Intr-un fel Pasteur este inainte de toate parintele designului modern si nu al microbiologiei. Evolutia formelor s-a orientat catre utilitate avand ca avertisment faptul ca excesul de butaforie dauneaza grav sanatatii. Spre exemplu 10 x 10 cm de mocheta are suprafata desfasurata a firelor de dimensiunea unui stadion. (Ca sa intelegem numarul invaziv de microorganisme.) La inceputul secolului 20 miscarea ArtNouveau a avut ultima tresarire in vetustul butaforic astfel incat astazi nimeni nu-si poate imagina ca un avion cu fuzelajul dintr-o blana de nutrie ar fi mai aerodinamic decat unul din aluminiu. Aceast curent a crapat definitiv fiind astazi inlocuit de abordari de design fluide, functionale, ergonomice si bineinteles antibacteriene. Povestea cu femurul vindecat este cat se poate de adevarata si reprezinta un exemplu elocvent al faptului ca omul este un animal social. Din pacate lumea actuala este atat de conectata la ignoranta si indobitocire tehnologica incat asistam la un regres inclusiv in plan medical. Cultura si educatia sanitara nu fac casa buna cu tehnologia atat timp cat aceasta din urma este mai credibila in sens ergonomic si functional. Dealtfel sunt convins ca exista o stransa legatura intre notele la anatomie si umblatul in haita pe strazi, ascultatul de manele, scuipatul de seminte pe strazi si de ce nu o fascinatie catre Dragnea. Nu coronavirusul omoara civilizatia actuala ci ignoranta. Ori asta nu poate fi explicat decat sociologic.
Anonim
Mulțumesc foarte mult pentru acest comentariu. G. LIXANDRU
StratforAG
si eu tin sa va multumesc chiar daca nu am harul unui formator de opinie si nici nu indraznesc sa imi fascinez vocatia cu asa ceva. Va admir si va apreciez pentru eleganta si putinta de a oferi publicului larg o fereastra ingenua legata de vremurile pe care le traim fara sa pangariti sau sa fiti in vreun fel influentat de sintagmele politicii editoriale pe care dealtfel le consider bine asezate.