Periferia de vest a Piteştiului este, cred, cea mai potentă zonă din punct de vedere al dezvoltării imobiliare. Pe zeci de hectare de teren au răsărit vile ca-n Beverly Hills, în contrast cu situaţia economică de ansamblu. E drept, pentru cei care deţineau deja terenuri în zona Tancodrom, investiţia nu a fost decât de câteva sute de mii de euro şi nu de milioane cum ar aprecia unii şi alţii.
În aceste condiţii, nu mică ne-a fost mirarea când, zilele trecute, am primit la redacţie o scrisoare semnată de mai mulţi piteşteni care au construit imobile pe străzile Ion Angelescu, Nicolae Brânzea, Nicolae Iorga – enumerăm doar câteva.
Vilele răsar una după alta
Condiţii incompatibile cu civilizaţia?
Oamenii reclamă faptul că, după un deceniu de aşteptări, trăiesc în „condiţii incompatibile cu civilizaţia”, pe „adevărate drumuri de ţară”.
Da, situaţia descrisă nu e foarte departe de adevăr, dar nici prea aproape. Spun asta după ce am făcut un tur al zonei respective şi am văzut vile şi maşini de lux, curţi generoase, linişte, proximitate faţă de centrul Piteştiului (practic, e zona de periferie de unde ajungi cel mai repede la km 0 al municipiului) ş.a.m.d. Desigur, drumul e o problemă, la momentul actual fiind doar o mică porţiune asfaltată, de pildă la intrarea pe str. Prof. Ion Angelescu de la intersecţia cu calea Smeurei.
Strada Prof. Ion Angelescu
Pietriş, nisip şi improvizaţii
Restul carosabilului e pietruit, pe alocuri e covor asfaltic improvizat, însă nu cred că ridică mari probleme şoferilor, mai ales că majoritatea maşinilor care bat „drumul de ţară” au tracţiune integrală şi garda la sol înaltă. Şi în ciuda faptului că „drumul e de ţară”, nu am văzut nicio căruţă.
Revenind, mai citesc în scrisoarea nemulţumiţilor că, vezi doamne, ei s-au apucat de construit fiindcă şefii administraţiei locale de acum 10 ani ar fi promis drumuri pe măsura caselor din proiect. Ei bine, vremurile se schimbă, la fel şi oamenii (mai ales dacă facem referire la funcţii).
În momentul de faţă, cel care s-a angajat în a-i lămuri pe nemulţumiţi este Sorin Apostoliceanu.
Viceprimarul a răspuns, referitor la petiţie, precizând că, la momentul când au fost făcute punerile în posesie zona respectivă era una agricolă. Ulterior, pentru viitoarele drumuri s-au prevăzut lăţimi de maximum 3,5 m, iar pentru scoaterea din circuitul agricol s-au întocmit Planuri de Urbanism Zonal prin care se prevedeau drumuri de circulaţie specifice unui oraş (min. 7 m). Prin autorizaţiile de constuire emise s-a impus ca împrejumuirile (gardurile) să fie retrase, astfel încât să se asigure lăţimea respectivă.
Se lucrează de la prima oră
„Nu şi-au îndeplinit toate obligaţiile”
„Proprietarii au respectat această impunere, dar nu au mers mai departe cu actualizarea cărţilor funciare şi donarea, prin declaraţie notarială, la domeniul public a terenului rămas dincolo de gard. Astfel, deşi strada are o lăţime de 7 metri, terenul care aparţine de domeniul public este tot cel iniţial (3 – 3,5 m). Doar în dreptul a două proprietăţi lăţimea domeniului public este de 8 m.” – a precizat Sorin Apostoliceanu.
„Cu aceste dimensiuni nu se pot angaja investiţii nici în 2018, nici în următorii ani, dacă cetăţenii care domiciliază pe străzile cu pricina nu-şi îndeplinesc obligaţia legală de revizuire a cărţii funciare. Reclamaţiile şi ameninţările privind disconfortul nu-şi au rostul” – a mai adăugat viceprimarul.
E spaţiu pentru construirea şi mai multor case
Cu o problemă similară s-au confruntat proprietarii de terenuri din zona „varianta Prundu”, cea care face legătura dintre Calea Craiovei şi Bd. Petrochimiştilor. Şi acolo, în urmă cu … ani, oamenii au făcut demersuri pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţii, şi-au făcut case, apoi au început să ceară utilităţi. Le-au primit după ani de zile, iar acum zona respectivă e practic un cartier de case.
Probabil că şi proprietarii din zona Tancodromului vor avea drumul mult dorit, dacă desigur se conving unii pe alţii să renunţe la porţiunile de teren privat din stradă.
