Programul de guvernare al Cabinetului Tudose aduce modificări substanţiale faţă de programul Cabinetului Grindeanu. Apar şi taxe noi, despre care nu au fost oferite detalii şi explicaţii, se schimbă şi modul în care vor fi impozitate firmele (pe cifra de afaceri, în loc de profit), creşte mai accelerat salariul minim pe economie. Şi nu e foarte clar nici ce se va întâmpla cu Pilonul II de pensii. Dar noul program de guvernare mai vine cu ceva: dispariţia unor promisiuni.
Ce nu se mai face?
Iată câteva dintre angajamentele dispărute:
* TVA de 0% pentru vânzarea de locuinţe, publicitate şi pentru inputuri în agricultură. Trebuia să fie de la 1 martie 2017, dar nu s-a făcut. În noua variantă mai apare doar o cotă de 5% TVA pentru vânzarea de locuinţe cu o suprafaţă mai mică de 120 mp şi pentru inputuri în agricultură, dar şi aceasta de la 1 ianuarie 2018.
* Recalcularea accizelor. În prima formă a programului de guvernare, PSD-ALDE îşi lua angajamentul, „tot pentru a arăta respect pentru contribuabil”, că va corecta, începând cu 2018, legislaţia care permite calcularea accizelor la un curs al euro care nu corespunde cu realitatea. Promisiunea a dispărut acum.
* Transformarea Eximbank în bancă de dezvoltare şi investiţii. În noua formă a programului de guvernare, se vorbeşte, generic, de înfiinţarea unei bănci de dezvoltare şi investiţii „cel târziu la 1 ianuarie 2018”.
* Stabilirea unor procente pentru ajutoarele acordate de stat. În varianta iniţială, Guvernul PSD-ALDE se angaja să acorde 33% din fondurile dedicate ajutoarelor de stat companiilor cu cifră de afaceri între 100.000 euro şi 1 milion euro, 33% companiilor cu cifră de afaceri cuprinsă între 1.000.001 euro şi 10 milioane euro şi 34% companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 10 milioane euro. Acum, în varianta a doua, se spune doar că alocările „se vor face cu prioritate în domenii precum turismul, cinematografia, construcţiile, industria agro-alimentară şi agricultura” în cuantum de cel puţin 90% din valoarea proiectelor.
* Consultanţii fiscali. În noua formă a programului de guvernare, aceştia nu mai apar, spunându-se că implementarea impozitului pe venitul global se va face prin intermediul sistemului informativ integrat organizat la nivelul ANAF.
* Tichetele de formare profesională. Introducerea acestora era prevăzută în vederea reconversiei rapide şi a facilitării inserţiei pe piaţa muncii. În a doua formă a programului PSD-ALDE nu se mai spune nimic de ele.
* Programul „Primul salariu”. Avea ca scop stimularea tinerilor absolvenţi deţinători ai unei licenţe de învăţământ superior acreditat, prin garantarea unui salariu de încadrare de 2.500 lei brut timp de trei ani şi prin subvenţionarea angajatorului cu 50% din cheltuiala salarială, cu menţinerea angajării timp de 5 ani.
* Construcţia a 1.500 de locuinţe sociale. În prima variantă, PSD-ALDE se angaja să construiască şi să utilizeze „eficient” locuinţele sociale destinate familiilor dezavantajate. În a doua variantă nu mai există cifra şi se vorbeşte, generic, de „elaborarea unui plan”.
* Stimulente pentru finalizarea studiilor. În varianta iniţială se prevedea acordarea a 350 euro pentru 60.000 de tineri, în vederea finalizării studiilor, şi a altei sume, neprecizate, pentru studiile gimnaziale. În varianta revăzută nu mai apar astfel de alocaţii.
* Impozit 10% pentru pensiile peste 2.000 lei. Măsura trebuia să fie aplicată de la 1 ianuarie 2018, dar nu mai apare în varianta a doua a programului de guvernare.
* Deduceri pentru familiile cu copii. În forma iniţială se prevedea acordarea unor deduceri fiscale de 1.600 lei/an pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună şi de 1.200 lei/an pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000-10.000 lei/lună. Acum scrie, generic, doar „se vor introduce mai multe deduceri”, respectiv „promovarea unor mecanisme de sprijin a părinţilor”.
* Analize gratuite pentru gravide. În varianta iniţială exista angajamentul ca toate analizele necesare femeilor însărcinate să fie gratuite, astfel încât să fie eliminate riscurile pentru mamă şi copil. În varianta ajustată, nu mai apare nimic.
Termene decalate
Sunt însă şi câteva proiecte ale căror termene au fost decalate:
* Codul economic al României, format din Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi „toate celelalte legi cu caracter economic”. Trebuia făcut până la 1 iulie 2017, pentru a se aplica de la 1 ianuarie 2018. Acum, în noua variantă a programului de guvernare, termenul de adoptare este 1 iulie 2018.
* Reducerea TVA la 18%. Conform primei variante, trebuia făcută de la 1 ianuarie 2018. Acum este de la 1 ianuarie 2019.
* Toate taxele să fie plătite online. În prima variantă trebuia ca, de la 1 decembrie 2018, să nu mai existe vreo taxă care să nu poată fi plătită online. Noul termen este 1 ianuarie 2019.
* Voucherul de vacanţă. Acesta trebuia acordat tuturor bugetarilor „începând cu primul semestru din 2017”, iar valoarea acestuia trebuia să fie egală cu salariul minim brut pe ţară. În noua formă a fost fixat la 1.450 lei (nu va creşte odată cu salariul minim) şi va fi dat „fie în 2017, fie în 2018”, în funcţie de „solicitările angajaţilor, dar şi de disponibilităţile financiare”.
* Noul Statut al funcţionarului public. Trebuia adoptat în primul semestru al anului 2017. A fost amânat pentru al doilea semestru din 2017.
* Neimpozitarea veniturilor medicilor. În forma iniţială, de extinderea neimpozitării urmau să beneficieze şi IT-iştii cu studii medii, angajaţii în cercetare şi medicii. În a doua formă, medicii au rămas pentru 2018.
* Fondul Naţional de Dezvoltare. Al doilea mare fond, după Fondul Suveran de Investiţii, acesta trebuia creat în al doilea semestru din 2017. Acum este vorba de primul trimestru din 2018.
Claudiu DIŢA
