Politicienii se bat să obţină cât mai multe voturi, dar par desprinşi de realitate. Lucrurile care ar trebui să fie simple sunt atât de complicate, încât nu e de mirare că îţi vine să îţi iei lumea în cap. Un exemplu în acest sens este înmatricularea unei maşini. În loc să existe un singur birou la care să poţi face toate operaţiunile, din cauza birocraţiei alergi de colo-colo şi iroseşti o groază de timp. Astfel, după ce ai cumpărat maşina, dai fuga la RAR. După ce aştepţi eliberarea cărţii de identitate, mergi la Primărie să plăteşti 60 lei pentru înmatriculare. Ajungi apoi la Finanţe să ţi se calculeze taxa auto (timbrul de mediu care oricum se restituie). Mai aştepţi vreo şapte zile calcularea şi plata efectivă a timbrului de mediu, după care dai fuga la Serviciul Auto de la fosta Bancorex: 37 lei taxa de talon, 85 lei taxa de numere de înmatriculare… La biroul de acte auto de lângă acest serviciu ţi se întocmeşte un dosar pentru care mai plăteşti vreo 40 lei, după care ajungi iarăşi la Poliţie cu dosarul pentru a fi eliberate plăcuţele de înmatriculare şi talonul. În Piteşti avem noroc că toate aceste instituţii sunt cam în aceeaşi zonă, pe lângă Casa Cărţii, dar ce te faci când serviciile respective sunt la distanţe mai mari unele de altele?
Claudiu DIŢA