Cornel Popescu
Cornel Popescu, mai tânărul manager al Muzeului Judeţean Argeş, împlineşte, la 11 august, 31 de ani de viaţă şi tot atunci marchează un an şi jumătate de directorat. În acest răstimp, a căpătat Muzeul Judeţean Argeş un suflu nou? Aflaţi răspunsul în următorul interviu.
Cele mai valoroase colecţii
– Care sunt cele mai valoroase exponate expuse la Muzeul Judeţean?
– Cele mai valoroase sunt obiectele clasificate în categoria „Tezaur”: exponatele acumulate în urma săpăturilor arheologice; colecţia de opere de artă ale unor clasici români (N. Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gh. Petraşcu, Nicolae Tonitza, Ştefan Dumitrescu, Camil Ressu, Dimitrie Ghiaţă, Jean Al. Steriadi, Iosif Iser, Henry Catargi, Vasile Popescu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Nutzi Acontz etc.); alte două colecţii, cea de fluturi şi cea de flori de mină din cadrul secţiei de ştiinţele naturii.
– Câţi vizitatori aveţi acum? Care este ponderea străinilor?
– Numărul vizitatorilor diferă mult între secţiile muzeului. Astfel, cei mai mulţi vizitatori s-au înregistrat la Cetatea Poenari (în medie, 172 vizitatori/zi, în condiţiile în care accesul la cetate este permis publicului în fiecare zi a anului). Ponderea străinilor este relativ redusă (10% din totalul vizitatorilor), cu excepţia notabilă a Cetăţii Poenari, unde este de aproximativ 70%.
5.000 de vizitatori la Noaptea Muzeelor
– Ce fel de acţiuni au… polarizat publicul?
– Valorificarea ştiinţifică şi popularizarea patrimoniului muzeal au fost acţiunile care au beneficiat de cele mai multe şi mai variate direcţii, în anul 2015. Pentru publicul larg, au fost organizate expoziţiile temporare, au fost iniţiate proiecte expoziţionale, cu participarea unor instituţii şi muzee partenere, au fost deschise larg porţile muzeelor în cadrul unor acţiuni majore, bine promovate la nivel naţional, precum Noaptea Muzeelor – am avut circa 5.000 vizitatori înregistraţi – sau Noaptea Albă a Simfoniei Lalelelor. Au fost organizate şi câteva acţiuni neconvenţionale de promovare a culturii în mijlocul publicului larg, precum festivalul medieval de la Cetatea Poenari – „Dracula Fest” – şi un târg de carte, în cadrul unui important centru comercial din Piteşti. Pentru publicul avizat şi pentru specialişti, valorificarea ştiinţifică a patrimoniului muzeului nostru a îmbrăcat forme diverse: publicări de studii şi articole în anuarul muzeului (Argesis), dar şi în reviste ştiinţifice de calitate din ţară (Istros, Drobeta, Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman etc.) sau de peste hotare (Acta Archaeologica Carpathica, Left Coast Press, Archaeopress etc.), participări la colocvii, conferinţe şi congrese pe teme arheologice, istorice, de restaurare a patrimoniului şi de ştiinţele naturii.
Simpozioane, lecţii, ceremonii
– Cunosc argeşenii istoria propriului judeţ?
– Contribuţia Muzeului Judeţean la cunoaşterea de către argeşeni a istoriei propriului judeţ s-a concretizat în serviciile şi activităţile muzeistice tradiţionale, în primul rând. Avem aici în vedere, între altele, simpozioanele foarte numeroase şi variate ca tematică, menite a marca aniversări şi date importante din istoria locală, naţională sau a Europei. Anul trecut s-a încercat diversificarea ofertei educaţionale pentru copii şi adolescenţi prin iniţierea unor programe educative ce s-au dovedit a fi un real succes, între care lecţii de istorie gratuite. Ca o notă distinctă, s-a continuat şi ceremonia publică de acordare a premiilor muzeului în domeniile Istorie şi Biologie, prin aceste recunoaşteri cu însemnătate mai ales în mediul academic, instituţia noastră încercând să stimuleze, în primul rând, cercetarea ştiinţifică de calitate, în rândul tinerilor studioşi din Argeş, să promoveze valorile locale şi să crească interesul în mediul publicului larg pentru istorie şi biologie, ca două discipline esenţiale ale cunoaşterii lumii. Acelaşi obiectiv l-a avut şi editura muzeului, „Ordessos”, înfiinţată în anul 2007 şi care deja şi-a construit o imagine pozitivă în rândul consumatorilor de cultură. Mă refer în special la amatorii de producţii cu caracter istoriografic, ştiinţifice sau de popularizare. Astfel, cele 11 volume publicate au contribuit la consolidarea imaginii muzeului ca furnizor de servicii culturale şi editoriale la nivelul Piteştiului, dar şi la nivel judeţean sau chiar naţional, având în vedere autorii cărţilor şi reţeaua de distribuţie. Personalul de specialitate al muzeului a executat, sub contract, monografiile istorice ale unor comune argeşene importante, precum Rociu, Cetăţeni (2015), Căteasca (2016).
„Casa verde” – preferata copiilor
– Trăim în secolul tehnologiei şi al vitezei. Reuşiţi să atrageţi la muzeu şi vizitatori tineri?
– În anul 2015 a fost realizat un studiu sociologic privind gradul de frecventare a instituţiilor de cultură de către publicul muzeului, motivele pentru care aceştia vizitează muzeul, măsura în care sunt familiarizaţi cu manifestările organizate de către muzeu. Concluziile rezultate din anchetele sociologice evidenţiază faptul că ponderea cea mai mare, de circa 75%, o au vizitatorii cu vârste cuprinse între 10-18 ani, respectiv 40-50 de ani, iar nivelul de educaţie al vizitatorilor este cu preponderenţă mediu. Vizitatorii tineri sunt atraşi către muzeu graţie bunei colaborări cu unităţi de învăţământ din Argeş, Bucureşti şi alte judeţe ale ţării. Cele mai populare activităţi educative au fost: „Casa verde”, „Click pe Casa verde” şi „Micul arheolog”. La aceste programe au participat, în anul 2015, cca. 2000 de şcolari şi preşcolari cu vârste cuprinse între 3 şi 17 ani, provenind din următoarele unităţi şcolare argeşene: grădiniţele „Floare de colţ”, „Primii paşi”, „Micul prinţ”, „Castelul piraţilor”, Grădiniţa cu program normal Bascov, Şcolile „Ion Pillat”, „Al. Davila”, „Mircea cel Bătrân”, Liceul „Armand Călinescu”, Colegiul „Dimitrie Dima” ş.a. Am avut şi elevi din afara judeţului, de la Şcoala „Eugen Ionescu” Slatina, Şcoala 150 Bucureşti etc. Au avut succes în rândul publicului de vârstă şcolară şi: „Lecţia de şah” – proiect derulat în colaborare cu Asociaţia Club de Şah, ALFIL Piteşti; „Ora de astronomie”, atelier în cadrul clubului „Orion”; cursul de protocol şi bune maniere; „Acelaşi cer în epoci diferite” – atelier de astronomie pentru copii (7-15 ani).
Cetatea Poienari
Planetariul atrage vizitatori din alte judeţe
– Vin şi studenţi la Muzeul Judeţean?
– Colaborarea cu universităţile din Piteşti s-a concretizat în realizarea unor programe teoretice şi practice de pregătire şi specializare a studenţilor istorici, restauratori, designeri, etnografi, sociologi, ziarişti etc. Universitatea din Piteşti a fost un colaborator privilegiat, îndeosebi în ceea ce priveşte organizarea şi participarea la simpozioane, conferinţe, manifestări ştiinţifice omagiale etc., cu precădere în domeniile istorie şi ştiinţele naturii, în care ambele instituţii – noi şi universitatea – desfăşoară activităţi formative, educative şi de cercetare ştiinţifică.
– Mai are Planetariul „lipici” la public?
– Proiecţiile la Planetariu, variate şi adaptate tuturor categoriilor de vârstă, au făcut din această secţie a muzeului un adevărat reper în domeniul astronomiei educaţionale la nivel naţional, numărul vizitatorilor din alte judeţe şi din Capitală întrecând, astăzi, pe cel al publicului argeşean.
Renovarea Amfiteatrului
– Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer” necesită consolidări…
– În prima jumătate a anului 2016 s-a constituit în cadrul muzeului Grupul de lucru pentru proiecte cu finanţare internaţională, care a derulat procedurile de achiziţionare a serviciilor de proiectare (Expertiză tehnică şi DALI) pentru promovarea spre finanţare prin REGIO a proiectelor: „Restaurarea Muzeului Judeţean Argeş – consolidarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural”, respectiv „Restaurarea Galeriei de Artă «Rudolf Schweitzer-Cumpăna» – consolidarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural”. În prezent, Grupul face demersurile legale necesare pentru obţinerea certificatelor de urbanism aferente lucrărilor de restaurare vizate de proiectele menţionate mai sus. Printre măsurile luate, în 2015, pentru îmbunătăţirea spaţiilor menţionez: renovarea, pentru prima oară după darea în folosinţă, a Amfiteatrului şi reparaţiile de amploare la corpurile B+C (izolaţii, zugrăveli, tencuieli, consolidarea faţadei, reamenajări etc.), recompartimentarea şi reamenajarea zonei dedicate atelierelor de la parterul corpului nou.
Mirela NEAGOE
