…Nu o spunem noi, ci un cetăţean care ne-a sunat la redacţie după ce a lecturat ziarul şi a găsit mai multe articole interesante. Unul i-a atras atenţia în mod deosebit: „Câtă sărăcie în Argeş!”.
„Citesc despre faptul că 130.000 de cetăţeni sunt beneficiari ai ajutoarelor de la UE; oare ce s-ar face fără ele? Am stat o bună bucată de vreme la Oarja, mergeţi acolo să vedeţi cum mulţi oameni stau în case bătrâneşti gata să se dărâme. Unii nu au nici apă sau curent electric şi, cu toate acestea, îşi fac credite de nevoi personale! Caută indivizi mai înstăriţi care să-i gireze, adună şi ajutoarele sociale, alocaţiile copiilor (unii au cinci, şase, chiar şapte copii), pentru ca apoi să se împrumute ca să repare un gard sau să-şi cârpească una, alta la casă. Cunosc un nene care a girat aproape un sat întreg. Asta da mărinimie! Personal, le-am făcut o sugestie celor amărâţi, dar nu au luat-o în serios. Mie mi se pare totuşi o variantă: containerele de locuit. Cred că, până la urmă, mulţi or să ajungă la aşa ceva…” – ne-a transmis cetăţeanul (acum piteştean, spune el) prin telefon.
O idee trăsnită?
Într-adevăr, la prima vedere pare o idee trăsnită. În ultimii ani însă, piaţa containerelor s-a dezvoltat spectaculos. Imaginea unei barăci de şantier este încă în mintea multora care nu ştiu că, astăzi, aceste spaţii pot oferi facilităţi la care nici nu visau: baie, bucătărie, sufragerie, dormitor, într-un cuvânt – apartament! Containerele de locuit sunt izolate cu termopane, iar la interior sunt dotate cu parchet şi lambriuri. Fiind modulare, clienţii pot opta pentru o mulţime de configuraţii în funcţie de nevoi. Preţurile sunt incredibil de mici: de la 1.300 euro pentru un singur compartiment, până la 4.000-5.000 euro pentru containere modulare. Dacă ne gândim la cât costă o garsonieră sau un apartament, nu putem să nu luăm în calcul această variantă, preferabilă în locul unei case dărăpănate.
George OLTEANU
