La Călineşti, mai multe ruine împart curtea cu un punct de lucru al Spitalului „Sf. Spiridon” Mioveni, cu o unitate de asistenţă medico-socială şi cu un spital de boli cronice. Năpădite de buruieni cât casa şi bântuite de câini fără stăpân, clădirile surpate sunt ca nişte răni din care supurează indiferenţa sau neputinţa autorităţilor locale şi judeţene de a întreţine curăţenia în proximitatea unor instituţii sanitare.
Copilul cu trei moaşe…
După ce am luat la pas curtea în care convieţuiesc cele trei spitale de la Călineşti am tras o primă concluzie: zicala „Copilul cu trei moaşe rămâne cu buricul netăiat…” i se potriveşte mănuşă terenului infectat cu ruine, vegetaţie crescută în voie şi câini fără stăpân.
Faptul că cei trei directori ai unităţilor au răspundere limitată se vede încă de la intrarea în curte. Poarta este străjuită de o masă bandajată şi câteva scaune prinse-n copci. Neexistând niciun portărel care să mă întrebe de sănătate, am fost legitimată de… maidanezi. Pe aleile spitalelor se plimbă ca la ei acasă cel puţin zece câini fără stăpân.
Clădiri devastate
La poartă este un dispensar şi la câţiva paşi distanţă de cabinetele medicale se află ruina Spitalului Rural Călineşti. Abia ieşit de la doctorul care i-a făcut, poate, o injecţie, un ţânc plânge cât îl ţine gura, iar mamă-sa nu reuşeşte să-l împace. Ţipetele copilului sparg în cioburi liniştea sinistră din clădirea dezafectată. Pereţi scorojiţi, faianţă spartă, podele smulse, geamuri lipsă… Mă depărtez de obiectiv pentru a-l fotografia. Mă împiedic de.. craniul unui animal (căţel, pisică), ocolesc mizeria din jur şi mi se face greaţă.
Mizeria nu e luată pe făraş…
O angajată de la spălătorie adună de pe jos, cu făraşul, pământ de flori, nu murdăria de pe lângă ruine. Curtea spitalelor este plină de „răni” din beton. Pavilioane dărăpănate în care au funcţionat odinioară Pediatria, Maternitatea sau mai ştiu eu ce alte specialităţi… Fosta uscătorie, unde pe vremuri erau puse la zvântat, cu sutele, aşternuturile de pe paturile de spital… Fosta morgă a spitalului, pe jumătate înghiţită de tufăriş…
Un canal fără capac îşi cască gura ruginită în uşa singurului compartiment funcţional din fundul curţii. După modelul celor trei spitale, bucătăria şi spălătoria împart aceeaşi clădire.
„Raiul” maidanezilor
Ieşit pentru câteva clipe de la Urgenţă, pentru a lua o gură de aer proaspăt, un cadru medical hârjoneşte doi căţei, atingându-le boturile umede cu vârful unui sabot. Venit în vizită la nevasta bolnavă, un „aparţinător” nu este nici deranjat, nici surprins de imaginea bărbatului în halat alb care nu numai că tolerează prezenţa maidanezilor în uşa unităţii medicale, dar le şi „internează” microbii, adunându-i pe încălţări. „Păi, n-au toate spitalele câini? Şi la Bucureşti vezi aşa ceva!”, spune bărbatul.
Frica de şerpi
O doamnă ne-a scris, zilele trecute, pe adresa electronică a ziarului: „Nepăsarea celor care ar trebui să se ocupe de curăţenia de pe terenul Spitalului Călineşti este de nedescris. Nu este posibil ca unei instituţii finanţate de stat să nu-i pese şi să nu respecte legea! Nu mai putem suporta mizeria de pe terenul acestui spital! Ne mănâncă şerpii, este plin de vegetaţie (care depăşeşte doi metri), gunoaie, maidanezi şi pisici.” Cititoarea noastră i-a ataşat mesajului şi câteva fotografii surprinse dintr-un unghi, pentru a demonstra „sălbăticia de pe terenul unui spital care, în mod normal, ar trebui să dea un exemplu de curăţenie cetăţenilor!”
O crudă realitate
Îi dăm dreptate cititoarei noastre; curtea spitalelor este… infestată cu ruine, maidanezi şi buruieni cât casa. Vegetaţia crescută anapoda şi… frica de şerpi au fost motivele plângerii semnate de o altă femeie care locuieşte în vecinătatea locului neîngrijit. Garda de Mediu a dat curs reclamaţiei. Probabil că în urma trecerii comisarilor veniţi în inspecţie a fost cosită iarba pe o bucată de teren.
Un cadru medical de la Spitalul de boli cronice Călineşti a punctat: „Nici nouă nu ne place cum arată curtea interioară. Dar noi deţinem doar spaţiul de la etajul I şi atât! În curtea spitalului, angajaţii noştri nu au asigurate nici măcar locuri de parcare! Proprietarul terenurilor şi al curţilor este Consiliul Judeţean.”
Jungla nepăsării
Terenul „supurat” cu ruine pare a fi al… nimănui. Aici a fost construit, în anii 1906-1908, Spitalul Rural Călineşti, de care s-a ales praful şi pulberea. Tot aici a funcţionat, în sistem pavilionar, un singur spital condus, între anii 1963-1996, de reputatul şi regretatul chirurg Ion Crăciun. Fostul director al spitalului Călineşti s-ar răsuci în mormânt dacă ar vedea în ce hal au ajuns Pediatria, Chirurgia, Maternitatea şi alte pavilioane ale instituţiei sanitare care a stat decenii întregi la dispoziţia locuitorilor din partea central-sud-estică a judeţului Argeş.
Puţine dintre construcţiile cu destinaţie medicală au fost salvate de la pieire. Ruinele naufragiate în jungla nepăsării ar trebui extirpate pentru ca oaza de sănătate să respire în curăţenie.
Faţa… cosmetizată
Privită din şoseaua principală, curtea „fracturată” cu dărâmături are o faţă… cosmetizată. De bine, de rău, în spaţiul central a fost amenajat un parc pentru bolnavi şi „aparţinători”. Însă parcarea şi aleile nu s-au bucurat de aceeaşi atenţie.
După o logică înţeleasă doar de cei de la minister, clădirea reabilitată îi serveşte spitalului din… Mioveni ca punct de lucru, iar Spitalul de boli cronice Călineşti ocupă, cu timiditate parcă, doar etajul I al aceluiaşi imobil.
Într-o altă aripă funcţionează o unitate de asistenţă medico-socială, adică un azil de bătrâni. Cel puţin în aparenţă, curăţenia se păstrează în interiorul conglomeratului de entităţi medicale. Dar în exterior, adică în zona clădirilor nefuncţionale, te mănâncă şerpii…
În acest caz, zicala suferă modificări, fiindcă avem patru „moaşe”: Consiliul Judeţean Argeş, Spitalul „Sf. Spiridon” Mioveni, Unitatea de asistenţă medico-socială Călineşti şi Spitalul de boli cronice Călineşti.
2 Comentarii
Puiu
Felicitări pentru reportaj, Mirela Neagoe.Articolul dumneavoastră a trezit interesul multor cititori mai ales din rândul celor care cunosc comuna Călineşti. Pentru că domnul manu se dă mare iubitor de cultură vreau să-i amintesc câteva valori născute la Călineşti:
Valentin Silvestru, 40 de ani Director al BIbliotecii judeţene
Emanoil Popescu ,dirijorul coralei G. D. Kiriac
Gheorghe Gomoiu,dirijor Ars Nova
Mircea Meleşteu scriitor
Gherghe Iliescu Călineşti ,pictor avangardist
Petre Ionescu director Spitalul de Neuro- Psihiatrie, al cărui tată, invăţătorul Tache Ionescu, a scris Monografia Călineştiului.
Romică Popescu, preot, fiul preotului Traian Popescu.
Gheorghe Gârbea, preot Piteşti
Romică Ghinea ,preot Vrăneşti Călineşti
Iordache Ionescu ,profesor Filozofie Liceul Pedagogic Câmpulung.
Lista ar putea fi completată de profesorul Dan Ungureanu din Călineşti, prietenul ziarului dumneavoastră şi al meu. Această listă, parţială, m-a determinat să scriu domnul manu cu litere mici. Şi să vă mai dau un detaliu foarte important. La Vrăneşti, în comuna Călineşti a fost şi renumitul Henri Coandă însoţit de Gherghe Maurer şi rudele familiei Marta. Ei au fost la un cavou părăsit unde Coandă a avut rude înmormântate şi la biserica Sf. Petru şi Pavel din Vrăneşti. Salvând Spitalul Călineşti salvaţi onoarea acestor oameni, domnule manu.Numai aşa voi crede că iubiţi cultura!
Puiu
Vreau să mai adaug la lista rămasă deschisă, şi poate mai intervine cineva, următorii:
Adrian Mutu , nu mai e nevoie de prezentare – născut la spitalul Călineşti
Jan Vlădoiu, la fel, născut la Spitalul Călineşti
Mihail Ionescu – Vrăneşti, actor la Teatrul de stat din Turda şi fiul său doctorul de la Cluj, Vlad Ionescu.
Carol Corbu, ofiţer campion al României la triplusalt.
Cicerone Limberea , fiu de preot, dirijor şi orchestrator la Doina Argeşului.