Unii spun că, de fapt, al Treilea Război Mondial ar fi început! El este disimulat în armamente în stare să-l distrugă „pe celălalt”, în conflicte locale „calde” sau „îngheţate”, în armate fără uniformele clasice, active în
zone-cheie, în războaie digitale, în „fake-news” (ştiri mincinoase) în stare să promoveze preşedinţi, să provoace manifestaţii de stradă, capabile să destabilizeze regimuri, să provoace alegeri anticipate sau decizii economice convenabile.
Da, nu este pace sub măslini! Măslinul – simbolul păcii – pierde din aura sa. Într-o Europă în care, în acest an, au loc alegeri în multe state, într-o Europă ce va cunoaşte, prin alegeri, parlamentari noi ai UE, România are preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Misiune dificilă. Apropiatele alegeri europarlamentare sunt, se pare, întrecute, în România, de veritabilul scandal legat de propunerea (tot mai agreată de oficiali UE şi de demnitari din Vest) ca L.C. Kovesi să fie aleasă preşedintele viitorului Parchet european. Ceea ce în alt context, ar fi părut o onoare pentru ţară este, în contextul politic românesc (a se analiza atent „amănuntele”!), un măr al discordiei.
Demisă de la DNA, L.C.K. are în Occident percepţia atletului fără prihană şi odihnă în lupta împotriva corupţiei. Numai că un dosar voluminos, scos la iveală la ţanc (obicei planetar!), este în curs de lămurire: L.C.K. ar fi comis fapte incompatibile cu calitatea sa oficială…
Să acţioneze justiţia sine ira et studio! Se vorbeşte despre probe, despre implicare în maşinaţiunile „binomului”, de legături nu tocmai ortodoxe, probate, cică, de fotografii, documente ş.a. Firesc, L.C.K. respinge totul, ştiind suportul „West”; un fel de… KOVEST!
S-au constituit astfel două tabere: cea „pro-K” anunţă chiar proteste de stradă. Cealaltă arată… dosarul. Nu-i nimic nou sub soare! Acelaşi scenariu s-a desfăşurat şi la alegerea lui Donald Tusk ca preşedinte al Consiliului European: „Europa” l-a vrut, Polonia, ţara în care D.T. a fost prim-ministru între 2007-2014, a fost împotrivă…
Şi D.T. a fost investigat în legătură cu o evaziune fiscală şi audiat în megascandalul jocului piramidal „Amber Gold”. Personalităţi ca filozoful centenar M. Şora îndeamnă la mişcări de stradă şi la… alegeri anticipate. Partidele se aliniază iarăşi în două fronturi; laboratoarele lor îi pregătesc pe activiştii ce vor ocupa studiourile TV sau străzile. Timp în care, în spatele cortinei, au loc lupte intestine pentru locuri eligibile la alegerile europarlamentare.
George Soros, personaj cu audienţă intercontinentală, avertizează în acest timp, într-un articol: „Europa, te rog trezeşte-te!” G.S. este un oracol ce-ţi dă fiori: UE se poate prăbuşi asemenea Uniunii Sovietice; atmosfera din statele UE ar conduce spre creşterea influenţei partidelor ce-şi zic „antisistem” şi „eurosceptice”; cel mai mare partid din UE – PPE – este acuzat că primeşte în rândurile sale membri ai Fidesz, partidul lui Viktor Orban numai să aibă majoritatea „pentru a controla împărţirea celor mai importante funcţii de la vârful UE” etc. Nu prea sună bine!
Dacă mai adăugăm Brexitul, căutările în legătură cu forţa armată care să asigure securitatea UE, dosarul gazelor, dosarul fondurilor europene, noul metabolism politic al celor două state „de bază” în UE – Franţa şi Germania – presiunea Putin şi alte convulsii naţionaliste avem proiectată o imagine nu prea liniştitoare a organismului numit Uniunea Europeană în anul în care România, prin preşedinţia rotativă, este chemată să-şi alcătuiască priorităţile din agendă. Şi aceasta în timp ce la Bucureşti, palatele Cotroceni şi Victoria trimit fumigene spre… alegători.
Un Comentariu
Anonim
Alo, alo, domnu’ T.U., o fi păşit cetățeanul Şora Mihai, de la Cluj, în al doilea centenar al vieții sale, ca om pe Pământ (noi îi urăm „La mulți ani”!), dar filosof nu va rămâne în istorie pt. activismul său civic de azi şi de mai ieri (unde , probabil, vrea să-l copieze pe celebrul filosof francez J.-P. Sartre, dar invers politic!), ci pentru scrieri filosfice precum strălucitul ESEU/volum : „A fi, a avea, a face” publicat încă în anii „grei” ai…comunismului ! S-a dovedit că în zona politică nu prea a strălucit. A fost ministrul învățământului (1991-92)…La/după o anumită vârstă, chiar filosofi străluciți ca Mihai Şora se pot…”seniliza” !? .Au dreptul ! Se mai bagă cineva ?!…