Marți, 25 noiembrie 2025, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș a analizat proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu. În unanimitate, magistrații au decis exprimarea unui punct de vedere negativ, argumentând că inițiativa legislativă încalcă legislația în vigoare, principiile constituționale și jurisprudența obligatorie.

1. Avizul solicitat CSM este prematur

Judecătorii arată că Guvernul a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii într-un moment în care proiectul nu era încă definitivat. Conform Legii 52/2003, actele normative pot fi transmise spre avizare doar după încheierea etapei de transparență decizională.

În acest caz, Ministerul Muncii anunțase că până pe 24 noiembrie 2025 pot fi trimise opinii și propuneri, deci procedura nu era finalizată. De asemenea, Decizia CCR nr. 479/2025 obligă Guvernul să solicite avizul CSM doar după etapa de avizare interministerială, iar CSM să nu emită aviz înainte de acest moment.

2. Contradicții între expunerea de motive și soluțiile legislative

Proiectul este justificat prin recomandările Comisiei Europene transmise în martie 2025, însă judecătorii arată că Executivul interpretează selectiv aceste recomandări.

Comisia a cerut doar soluții privind pensiile foarte mari, după ce suprataxarea lor a fost declarată neconstituțională. În schimb, celelalte cerințe aferente jaloanelor PNRR au fost considerate deja îndeplinite prin Legea 282/2023, care plafonează pensia la 100% din ultimul venit net și crește treptat vârsta de pensionare.

3. Discriminarea sistematică a magistraților

Proiectul vizează exclusiv pensiile din justiție, deși în România există 212.000 de beneficiari de pensii speciale, iar magistrații reprezintă doar 5.600 dintre aceștia – aproximativ 2,64%.

În plus, pensiile magistraților constituie doar 0,1% din totalul plăților lunare, de unde rezultă că nu pot influența semnificativ deficitul bugetar, așa cum susține Executivul.

4. Inechități grave între categorii de magistrați

4.1. Trei regimuri distincte de pensionare

Reglementarea propusă va duce la situații în care magistrați cu vechime similară vor beneficia de sisteme complet diferite de pensionare, în funcție de data la care îndeplinesc condițiile legale:

• pensie > 100% din ultimul venit (cei pensionați înainte de 01.01.2024);
• pensie = 100% din ultimul venit (01.01.2024 – 01.01.2026);
• pensie limitată la 70% din ultimul venit (după intrarea în vigoare a noilor modificări).

O diferență de o singură zi de vechime poate schimba radical drepturile unei persoane.

4.2. Actualizarea pensiilor – trei tratamente diferite

Proiectul menține actualizarea doar pentru o parte dintre magistrați, ceea ce contrazice art. 213 alin. 2 din Legea 303/2022. Se creează din nou trei categorii: actualizare integrală, actualizare limitată sau lipsa totală a actualizării. CCR a declarat anterior neconstituționale măsuri similare (Decizia nr. 467/2023).

4.3. Discriminare între magistrații civili și cei militari

În timp ce magistrații civili ar avea condiții mult mai restrictive, procurorii și judecătorii militari rămân sub incidența Legii 223/2015, care oferă condiții de pensionare mult mai avantajoase, inclusiv o vârstă de pensionare semnificativ mai mică.

5. Etapizarea creșterii vârstei de pensionare – inaplicabilă în practică

Proiectul prevede creșterea cu 15 ani a vârstei de pensionare într-un interval de 15 ani – o etapizare considerată „abruptă” și imposibil de aplicat pentru majoritatea judecătorilor. Cei care nu se încadrează în prima etapă nu vor putea îndeplini condițiile nici în anii următori.

Judecătorii amintesc că CCR a respins anterior o creștere similară, considerând-o vădit neconstituțională.

6. Eliminarea vechimilor asimilate – contrară deciziilor CCR

Propunerea de eliminare treptată a vechimilor asimilate până în 2035, prin scăderea lor cu un an la fiecare doi ani, este identică cu o soluție declarată neconstituțională în 2023.

În plus, limitarea categoriilor profesionale recunoscute afectează accesul real la dreptul de pensionare, blocând și aplicarea etapizării vârstei de pensionare.

7. Limitarea pensiei la 70% din ultimul venit – contrară normelor interne și europene

Judecătorii arată că:

• limitarea la 70% reprezintă o diminuare majoră și încalcă principiul potrivit căruia pensia trebuie să fie apropiată de ultimul salariu;
• restricțiile statutului magistratului justifică menținerea unei pensii de serviciu adecvate;
• Hotărârea CJUE din 5 iunie 2025 (cauza C-762/23) consacră explicit obligația statelor de a garanta un nivel al pensiilor judecătorilor cât mai apropiat de ultimul venit.

Prin comparație, multe alte categorii beneficiară de pensii speciale au procente de 65% din media veniturilor brute, fără plafonarea raportată la ultimul venit net.

Având în vedere impactul negativ al proiectului asupra statutului magistratului, independenței justiției și stabilității financiare, judecătorii de la Tribunalul Argeș își reafirmă intenția de a relua dezbaterea privind restrângerea activității judiciare, conform Hotărârii AGJ nr. 3/26.08.2025.

Sursa: juridice.ro