Greva generală din spitale, care din fericire a durat doar o zi, a atenţionat, pentru a nu ştim câta oară, că sănătatea e grav bolnavă, că stă pe un butoi de pulbere, că este subfinanţată şi că, din păcate, în timp va lăsa urme dacă nu se intervine cu soluţii concrete. Ei bine, actuala stare din sistemul de sănătate a fost dezbătută ieri la emisiunea „Subiect de presă” realizată la Antena 1 Piteşti de Cristina Munteanu şi de Mihai Golescu. „Sănătatea pe… jar” s-a dovedit a fi nu doar un titlu inspirat, ci chiar i-a „aprins” pe cei doi invitaţi: Simona Bucura Oprescu, deputat PSD de Argeş şi candidat la un nou mandat, şi generalul medic Ioan Sârbu, candidat PNL la Camera Deputaţilor.
Bunul cel mai de preţ
Întrebat ce s-ar putea face pentru depăşirea crizei din sănătate, Ioan Sârbu a fost tranşant: „Soluţii sunt, dar trebuie apelat la ele. Nu trebuie să ne mulţumim a da vina pe alţii, ci fiecare să se implice, fiindcă pentru orice medic nimic nu e mai nobil decât să asigure sănătatea oamenilor, aceasta fiind bunul cel mai de preţ pe care-l avem. Medic fiind, am avut şansa să fac şi administraţie. Am optat să intru în politică pentru ca, beneficiind de pregătirea şi expertiza acumulate, să mă implic în adoptarea unei politici de sănătate care să identifice soluţiile de însănătoşire a întregului sistem. Subfinanţarea, care atrage în cascadă multe rele, nu este singura cauză cu care se confruntă sănătatea în România”.
Banul să urmeze pacientul
„Zilele trecute, a continuat Ioan Sârbu, am fost la Oarja şi la Bradu şi prima oprire am făcut-o în cabinetele medicale de acolo. Am constatat că medicina de familie este cumva aruncată în derizoriu. Sunt bani foarte mulţi în sănătate, au fost prost direcţionaţi. Banul trebuie să urmeze pacientul, care are dreptul să-şi aleagă medicul şi spitalul unde să se trateze. Din păcate, la noi nu s-a procedat astfel şi de această situaţie se fac vinovate guvernele anterioare, care nu au gestionat corect şi eficient resursele financiare destinate sănătăţii”.
Departe de standarde
„În opinia mea, a intervenit Simona Bucurea Oprescu, totul pleacă de la subfinanţare, de la lipsa de motivare a cadrelor medicale şi a personalului din spitale. În ultimii 10 ani, România a alocat între 2 şi 4% din PIB sistemului de sănătate, ceea ce reprezintă cam 800 dolari/pacient. E foarte puţin. Din păcate ne aflăm departe de standardele altor state membre UE, unde se elaborează o politică de sănătate extrem de serioasă, foarte bine pusă la punct şi mai ales susţinută de toţi factorii, indiferent de culoarea politică. Acolo se vorbeşte despre politică naţională de sănătate, nu despre una dictată de interese. În România, cadrele medicale şi cele asimilate sistemului de sănătate nu sunt retribuite la valoarea pe care o merită, veniturile lor sunt mici şi de aici tentaţia de a pleca din ţară”.
Solicitări justificate
„De aceea consider că solicitările personalului din sănătate sunt justificate şi aceeaşi poziţie aş fi avut-o şi dacă la conducere ar fi fost Victor Ponta. Să nu uităm că, în 2009, Guvernul Boc a tăiat 25% din salariile celor din sănătate. Începând cu 2012, Guvernul Ponta a procedat la reîntregirea salariilor tăiate şi la creşterea lor progresivă cu încă 25%. Noi am mai propus o bursă de 150 euro pentru medicii rezidenţi. Nu era suficient, dar era un prim pas pentru atragerea medicilor tineri către spitalele publice, de sprijinire a lor la debut în profesie. Acum, mai mult ca niciodată, se impune ca şi medicilor, aşa cum s-a procedat cu magistraţii, să li se recunoască meritele, să fie plătiţi la adevărata valoare acordată celor care salvează vieţi. Vrem sau nu, oricare dintre noi ajungem în faţa unui medic, a cărui misiune este să ne asigure o stare de sănătate cât mai bună cu putinţă”, a continuat Simona Bucura Oprescu.
Casa medicului
Uşor iritat, Ioan Sârbu a replicat că acea bursă de 150 euro ar fi fost o umilinţă pentru rezidenţi şi semăna cumva cu suta de lei oferită de Ceauşescu în decembrie ’89, în speranţa că va scăpa de oamenii ieşiţi în stradă. Or, tocmai din cauza salariilor foarte mici, medicii tineri pleacă din ţară în state unde profesia lor este respectată şi plătită cum se cuvine. În altă ordine de idei, medicul Sârbu a precizat că nu este deloc întâmplătoare candidatura lui de la Bucureşti în Argeş. „Sunt racordat la problema sănătăţii din Argeş şi sunt foarte legat de acest judeţ, pentru că mi-am început stagiatura la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti. Unul dintre proiectele mele pentru care mă voi bate dacă voi fi ales este racordarea medicinei rurale la cea urbană prin înfiinţarea în mediul sătesc a casei medicului. Nu în sensul de locuinţă, ci ca instituţie, unde medicul să aibă condiţii decente de lucru, inclusiv un mic laborator pentru analize primare. În mediul rural e nevoie de profilaxie, de educaţie sanitară. Sunt profesor universitar şi le cer studenţilor mei să-şi respecte pacienţii şi actul medical. Mă voi bate pentru un Argeş frumos şi mai ales sănătos şi tocmai de aceea, aşa cum am mai spus, doresc ca în acest judeţ cel mai bun medic să nu mai fie Autostrada Bucureşti-Piteşti, iar cazurile să fie rezolvate aici”, afirma candidatul liberal.
Spital performant
Pentru a nu rămâne datoare, Simona Bucura Oprescu a spus că, în calitate de deputat de Mioveni, alături de colegii săi parlamentari social-democraţi, a pus umărul la construirea spitalului din acest oraş. „Această unitate va asigura servicii medicale la cele mai înalte standarde. Să nu uităm că acolo sunt doi mari agenţi economici: Dacia, care asigură 5% din PIB-ul României şi 25% din export, şi Fabrica de combustibili nucleari. Alături de alţi operatori economici estimăm că la spital vor veni peste 200.000 de oameni. Chiar acum avem o aplicaţie la Banca Europeană de Investiţii pentru asigurarea finanţării care să permită finalizarea acestui obiectiv. E un proiect asumat de noi şi trebuie să-l ducem la bun sfârşit”, afirma deputatul social-democrat.
La finalul emisiunii, ambii invitaţi şi-au exprimat aceeaşi nemulţumire, şi anume că nici la această dată nu au fost identificate cauzele care au dus la declanşarea crizei bebeluşilor depistaţi cu sindrom hemolitic-uremic, dar aproape au ruinat o firmă de lactate din judeţ, pe nedrept acuzată de un ministru pe care l-a luat gura pe dinainte.
Val. NICOLAU