Primăria Izvoru
Primar: Claudiu Neguţ
Viceprimar: Soare Tică
Contabil: Simona Popescu
Personalităţi: Carol Davila, Elena Davila, boierul Jean Perticari
Ziua Comunei Izvoru: 15 august (de Sf. Maria)
Comuna Izvoru este situată în partea de sud a judeţului Argeş, pe partea stângă a râului Teleorman, la o distanţă de 45 km de municipiul Piteşti şi la 25 km de Costeşti – oraşul cel mai apropiat. Este străbătută de drumurile judeţene 504 şi 679C. Se învecinează cu comuna Recea – la nord; Căldăraru – la vest; Popeşti – la sud; Mozăceni – la est. Comuna este alcătuită dintr-un singur sat – Izvoru, fiind de tip adunat-liniar. Artera principală care străbate axial comuna pe direcţia nord-sud este DJ504 Buzoeşti – Alexandria. În comuna Izvoru sunt recunoscute drept monument istoric ansamblul conacului Perticari, care constă în castelul boieresc şi parcul din jurul acestuia, precum şi biserica Parohiei Izvoru de Sus în care au loc slujbe în prezent.
Populaţie: 2200 locuitori;
Suprafaţă: 5000 ha;
Drumuri: 13,5 km drumuri comunale (pietruite);
6,5 km drumuri judeţene (asfaltate);
Facilităţi educaţie şi sănătate: două şcoli, cămin cultural, dispensar, cabinet medical particular, farmacie.
Claudiu Neguţ, primarul comunei Izvoru
Primarul, un om dintr-o bucată
Claudiu Neguţ, edilul comunei, este unul dintre cei mai tineri primari din judeţul Argeş. La 32 de ani, a câştigat alegerile administrative în 2016 cu un procent zdrobitor, de aproape 70%, iar oamenii care i-au acordat încrederea sunt astăzi mulţumiţi. Este un om dintr-o bucată, nu se fereşte să spună lucrurilor pe nume şi gândeşte aplicat, concentrându-se pe ceea ce se poate face în condiţiile actuale, cu resursele disponibile şi nu cu proiecţii utopice.
Castelul Perticari
„Pe termen scurt, consider prioritară asfaltarea drumurilor comunale, iar în acest sens avem un proiect prin care vom acoperi aproximativ 8 km. Nu avem datorii la buget, însă atragerea finanţărilor este un lucru destul de greu de realizat în contextul actual. La Izvoru, ca în majoritatea satelor argeşene, depopularea reprezintă o problemă, însă eu unul cred în revigorare. Spun asta fiindcă, odată cu finalizarea proiectelor în curs (asfaltare, gaze în toată comuna), vom reuşi să atragem mai mulţi investitori, creând locuri de muncă. Pun accent şi pe asigurarea unor condiţii bune în unităţile de învăţământ, unde am finalizat recent lucrări de amenajare a unor toalete moderne ce pot fi accesate din interiorul şcolii. Iar la Şcoala Nr. 1 avem o expoziţie permanentă de porturi populare şi produse tradiţionale.”
Căminul cultural
Economie
Agenţii economici din localitate îşi desfăşoară activitatea în domeniul agriculturii (asociaţii agricole), comerţului (magazine, staţie carburanţi). În localitate numărul de locuri de muncă este redus, salariaţii lucrând în mare parte la Costeşti, Piteşti sau chiar Mioveni.
Principala ocupaţie a localnicilor este agricultura. La Izvoru se cultivă pe suprafeţe mari (aproximativ 4.500 ha) porumb, grâu, floarea-soarelui şi rapiţă.
Istoric
La şcoală, expoziţie de porturi şi produse tradiţionale
Localitatea este menţionată pentru prima oară în scris într-un act emis la data de 11 mai 1558 de voievodul Mircea Ciobanul, document prin care un anume „Stoica din Izvoru” este întărit cu proprietăţi în zonă. Dezvoltarea localităţii este strâns legată de agricultură, aceasta fiind principala activitate a locuitorilor. De-a lungul timpului, au căzut la datorie 205 locuitori, în campaniile desfăşurate de trupele române în anii 1877-1878, 1913, 1916-1919 şi 1941-1944. Pentru aceştia au fost edificate două monumente: unul se află în curtea şcolii din comună, iar al doilea în zona Izvoru de Jos, în vecinătatea grădiniţei.
Domeniul Perticari – o bijuterie uitată
Istoria familiei Davila începe în Ţările Române cu Carol Davila, de origine italian, erou al Războiului de Independenţă şi apropiat al regelui Carol I, fondatorul sistemului de sănătate în Ţările Române, care se împământeneşte prin căsătoria cu Ana Racoviţă, descendentă a familiei Goleştilor. Patru ani mai târziu, în 1865, se naşte Elena Davila – viitoarea soţie a lui Jean Perticari. În 1902, Jean Perticari se retrage din funcţia de comandant al Arsenalului Armatei şi împreună cu soţia sa se stabilesc la Izvoru.
Şcoala Gimnazială „Elena Davila”
Istoria domeniului continuă, cuplul întemeind aici primul spital gratuit din mediul rural din Ţările Române şi construind în 1905 conacul actual. Conacul este amplasat în mijlocul unui parc-pădure şi reia stilul arhitectural german. Toate cele trei nivele ale sale cuprindeau încăperi amenajate în spiritul epocii, locul devenind în scurt timp destinaţia vacanţelor aristocraţiei româneşti. Un salon mare şi spaţii de primire la parter, cabinete de lucru şi dormitoare la etaj. Lângă conac s-a ridicat o casă de oaspeţi de dimensiuni reduse, pentru a fi folosită în vizitele prietenilor şi apropiaţilor, dar şi a membrilor Casei Regale.
Amenajarea parcului de mari dimensiuni a început în 1904 după planurile arhitectului peisagist francez E. Redont, găsite în arhivele naţionale.
La începutul secolului 20, Jean şi Elena Perticari sunt aleşi drept educatorii lui Carol II-lea şi principesei Elena. La Izvoru sunt amintite lecţiile de scrimă ale bătrânului general şi cele de etichetă ale doamnei sale. Elena Davila a făcut parte din anturajul de curte al Reginei Maria alături de Martha Bibescu, Maria Cantacuzino şi alte doamne ale înaltei societăţi române.
În 1916, odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, Jean Perticari, general, ajunge ofiţer de legătură cu Marele Cartier General Italian. Prinde finalul războiului şi Marea Unire, pentru ca să moară în 1919.
După moartea sa, Elena rămâne să administreze domeniul şi averea soţului său. Ea se dedică actelor caritabile în mediul rural, ridicând pe moşia de la Izvoru un monument dedicat eroilor, o şcoală de arte şi meserii pentru comunitatea locală, două şcoli şi două grădiniţe. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, domeniul de la Izvoru adăposteşte refugiaţi din Basarabia.
Biserica nouă este aproape gata
Abandonat după Revoluţie
În 1947, domeniul se naţionalizează devenind pe rând sediu CAP şi casă de copii. La începutul anilor ’90, construcţiile se găseau într-o stare satisfăcătoare putând fi reabilitate. În urma unui proiect de restaurare eşuat iniţiat de autorităţile locale cu fonduri franceze, conacul este consolidat prin îmbrăcarea atât la înterior, cât şi la exterior în beton. Planurile nu au fost niciodată duse la bun sfârşit, domeniul ajungând să fie vandalizat de localnici. În prezent, casa de oaspeţi şi conacul se găsesc într-o stare avansată de degradare făcând restaurarea lor extrem de dificilă (sursa: monumenteuitate.org).
„Au existat discuţii cu privire la posibilitatea restaurării castelului, însă resursele financiare necesare concretizării unui asemenea proiect sunt uriaşe. Nu spun că e imposibil, însă nici nu putem promite un lucru care ne costă mult mai mult decât putem duce” – ne-a declarat primarul comunei Izvoru.
Remiza de pompieri
Condiţii naturale
Condiţiile climatice generale sunt caracterizate de veri foarte calde cu ploi moderate şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 9,8 grade Celsius, temperatura minimă absolută de -27 grade Celsius, temperatura maximă absolută de 39,2 grade Celsius. Solul este în general fertil, se dezvoltă foarte bine pe suprafeţe mari culturile de păioase, porumb şi plante tehnice. Vegetaţia naturală este constituită în principal din plante ierboase, specifice de câmpie, tufărişuri, plante spinoase, plante cu flori, arbuşti de liliac, salcie şi vegetaţie de luncă, plus câteva specii de arbori precum stejar, salcâm, plop. Fauna este reprezentată de rozătoare, iepuri, vulpi, căprioare, porci mistreţi, arici, păsări – barza, bufniţa, uliul şi altele. În ape se întâlnesc în principal crap şi caras.
Terenul de sport, cu suprafaţă sintetică şi nocturnă
Puncte tari
– Fără datorii la bugetul de stat;
– Apă curentă şi energie în toată comuna;
– Reţeaua de gaze acoperă aproximativ 70% din comună;
– Proiectul de canalizare, 10,5 km, va fi gata în cel mult trei luni;
– Internet disponibil prin serviciile a mai mulţi operatori;
– Strada principală este iluminată cu becuri LED. Acestea oferă o lumină puternică, la un cost redus. Economiile sunt semnificative, facturile fiind mai mici decât când se foloseau becuri economice, în condiţiile în care numărul lămpilor s-a dublat. Claudiu Neguţ are de gând să monteze becuri LED şi pe drumurile comunale;
– Sistem de supraveghere video la drumul principal, format din 17 camere;
Târgul de la Izvoru
– Contract de colaborare cu ISU Argeş. La Izvoru a fost înfiinţată o remiză de pompieri militari, cu garaje şi bloc de locuinţe pentru personal;
– Proximitatea faţă de Costeşti, unde există un spital de stat modern, cu Unitate Primiri Urgenţe, apreciat de mulţi ca fiind mai performant decât SJU Piteşti;
– Utilaje de lucru performante;
– Teren de sport cu nocturnă la Şcoala Nr. 1;
– Echipă de fotbal, AS Izvoru;
– Canale de apă decolmatate recent.
Utilaj la lucru
Puncte slabe
– Populaţia activă este de aproximativ 45%, iar sporul natural este negativ;
– Populaţia este în mare parte îmbătrânită, tinerii preferând să plece la oraş sau la muncă în străinătate;
– Un oarecare dezinteres al localnicilor pentru manifestările culturale;
– Spirit antreprenorial scăzut, de unde şi numărul mic de locuri de muncă.
Oportunităţi
Primarul Neguţ (dreapta), alături de echipa sa de suflet – AS Izvoru
– Proiect pentru asfaltarea drumurilor comunale – necesită fonduri;
– Achiziţionarea de noi utilaje de lucru, finanţate prin GAL;
– Dezvoltarea economică prin atragerea de investitori. Primarul comunei spune că este foarte aproape de a aduce un agent economic important la Izvoru;
– Discuţii avansate pentru înfiinţarea unui punct de lucru SMURD (ambulanţă + echipaj de salvare). Ar fi un beneficiu deosebit pentru localnici, asta şi în condiţiile în care ar putea fi transportaţi rapid la Costeşti, unde, după cum spuneam, există un spital de stat foarte bine pus la punct.
Ameninţări
– Dificultăţi în atragerea de fonduri băneşti.
George OLTEANU
Foto: Flavius PETRESCU
