Scrie desluşit în Scriptură că „nimeni nu poate sluji la doi domni” şi totuşi în anii tranziţiei postdecembriste, preoţii sau monahii au putut fi şi-n altar, şi-n Parlament. În prezent, Patriarhul Daniel nu vrea implicarea clerului în politică sau în administraţie şi, smeriţi, preoţii fac ascultare. Dar pe unii îi mai ard tălpile şi tare-ar lepăda sutana…
De la minister la… extratereştri
Pe vremea în care preoţilor li se permitea să facă şi politică şi să ocupe şi funcţii în administraţia locală sau judeţeană, câţiva slujitori ai Domnului de pe meleaguri argeşene s-au implicat în viaţa „cetăţii”. Profitând de notorietatea lor şi convinşi că au stofă de politicieni, unii au activat în partide, au candidat pentru diferite funcţii. Cel mai cunoscut preot-politician este Nicolae Brânzea care, lansat de PNŢCD Argeş, a reuşit să ajungă ministru şi să reprezinte interesele clerului la cel mai înalt nivel. În rest, figuri pitoreşti de preoţi care, bazându-se pe simţul lor oratoric şi pe încrederea sătenilor, i-au convins pe aceştia să-i voteze. În memoria colectivă a argeşenilor a rămas părintele Gheorghe Bărănescu din comuna Băiculeşti, care, pentru stilul său energic, „furtunos” şi pentru vorba „în doi peri”, a fost supranumit „Popa-Vijelie”! Acesta a făcut ani la rând deliciul presei locale cu dezvăluirile sale despre presupuşi extratereştri care i-ar fi vizitat biserica de la Tutana! Creduli, oamenii dădeau năvală să vadă zidul cu zgârieturile „marţiene” şi nu mai conteneau cu laudele la adresa părintelui-primar care se învrednicea de-aşa cinste „spaţială”…
„Mă doare sufletul…”
Cel care a reuşit să-şi pună cel mai mult amprenta asupra localităţii pe care a păstorit-o a fost preotul Dumitru Nistor de la Ştefăneşti. Stimat de localnici, cum sunt preoţii la ţară, el a transformat capitalul de încredere în voturi şi a fost ales primar. Unele lucruri s-au schimbat în bine şi dreptcredincioşii care-l salutau cu „Sărut-mâna, domn primar!” păreau mulţumiţi. Despre cele două mandate ale sale se poate discuta pro şi contra, în contul primarului fiind trecute şi multe neîmpliniri. Cert e că Dumitru Nistor este artizanul ridicării comunei la rangul de oraş, însă acest lucru îl regretă mulţi localnici pentru că au fost mărite taxele şi impozitele locale şi pe ei nu-i încântă „numele”. Pentru realizarea cu care se laudă, părintele a fost detronat şi şi-a pierdut scaunul de primar, localnicii fiind derutaţi şi de oscilaţiile sale doctrinare. Deşi se declara de stânga, fiind în tabăra social-democraţilor, preotul a bătut palma şi cu PDL-ul lui Traian Băsescu! Între timp a fost emisă interdicţia de la Patriarhie, iar Dumitru Nistor s-a conformat. Pentru încă un an mai face ascultare, dar, odată cu ieşirea la pensie, nimeni nu-l mai poate opri să reintre în bătălii politice. Gândul pe care ni l-a mărturisit în exclusivitate este elocvent: „Am o biserică în construcţie de peste zece ani, nu ştiu dacă mai apuc să o termin. Mă doare sufletul când văd că Ştefăneştiul nu s-a dezvoltat aşa cum plănuisem eu, multe proiecte fiind abandonate, aşa că iau serios în calcul revenirea…”