Azi, emisiunea „Subiect de presă” de la „Antena 1” Piteşti a stârnit apetitul pentru cultură şi istorie, cei doi realizatori, Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, avându-l ca invitat pe arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Calinic Argeşeanul.

„Focul” care a… întărit „cărămida”

Cum au reuşit, oare, trei provincii româneşti, sub puteri diferite, să îşi menţină identitatea de credinţă şi identitatea de limbă exact în momentul în care se dezmembrau marile imperii ale Europei: otoman, austro-ungar şi rusesc? Dezbaterea de pe micul ecran a cuprins răspunsuri la multele întrebări pe care e firesc să ni le punem, privind contextul realizării Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Oaspetele din platou a vorbit despre miracolul existenţei românilor, cu dorinţa lor de a deveni un neam şi implicarea Bisericii în evenimentul al cărui Centenar avem privilegiul să îl trăim.

„Focul” care a… întărit „cărămida” în toate provinciile, „firul roşu” al întregii existenţe pe verticală a fost limba şi credinţa poporului român în Dumnezeu.

„Au sperat cu toţii”

„Nu se putea să se aşeze această credinţă şi acest limbaj românesc decât în inima şi în sufletul unor oameni foarte serioşi; adică glie, nu glumă, rădăcină, nu poveste… Ei, şi atunci ce s-a întâmplat? Cuvântul lui Dumnezeu nu se poate răspândi decât prin viu grai, dar s-a ţinut cont de tipar. Înainte erau manuscrisele care circulau în toate provinciile. Se cunosc aceste scrieri vechi cu adevărat, dar după ce a ieşit tiparul a fost mai uşor. La Târgovişte s-a instalat tipografia care a tipărit Liturghia la care participa lumea… Deci, vatra limbii române s-a păstrat… Aşa e, fără doar şi poate… Unde mergea lumea mai mult? Mergea la biserică, la rugăciune ca să audă slujba tradusă de marii cărturari, de marii savanţi, de marii predicatori, de marii preoţi. Că preoţii vorbeau în limba română, slujeau în limba română, cântau în limba română, oftau în limba română… În timp de restrişte şi de nesiguranţă apare un liant extraordinar: cartea, cultura. Credinţa a fost vârful de lance, a fost forţa care ne-a ţinut pe noi în nemoarte, într-o şansă formidabilă. Au sperat cu toţii în istorie”, a spus Calinic Argeşeanul.

Temeiul Unirii – credinţa

Ţăranul îşi vorbea limba lui acasă şi tezaurul era în biserică. Noi ne-am salvat ca limbă, credinţă şi neam prin Liturghie şi prin horă. „Rugăciunea românului” din perioada 1918, compusă de un mare teolog în preajma Unirii, era citită în fiecare biserică românească la finalul Liturghiei. Un lucru excepţional. Temeiul Unirii a fost credinţa.

„Când e primejdie se găsesc formule de unitate, în gândire, în acţiune…  Se lasă toate celelalte probleme subiective. Mergem pe obiectivitate, ne aliniem în salvarea unui ideal”, a arătat ÎPS Calinc.

Mihai Golescu a întrebat retoric: „Vă vor fi auzit şi politicienii noştri de azi ce spuneţi acum? Au urechi de auzit ca să spună: Îmi las interesele mele, jecmăneala pe care o fac asupra acestei ţări şi să mă bat pentru interesul general ca să fim într-o Europă modernă, să ne păstrăm identitatea naţională, localismul în globalism, să ne păstrăm specificitatea în cultură de aşa manieră să nu ne spună din altă parte ce să facem, ce să hotărâm noi aici…”.

Jurnal de război

Trăirile reginei Maria din timpul războiului se regăsesc în însemnările din jurnalul său. ÎPS Calinic a apreciat cartea scrisă de cea care a rămas în istorie, la loc de frunte, printre marii făuritori ai României Mari. Invitatul emisiunii a amintit şi de volumul „Jurnal de război – Mărturii din tranşeele întregirii României”, coordonat de Dan Drăgoi, evocându-i pe cei doi musceleni, eroi ai Primului Război Mondial: sublocotenenţii Gheorghe Bădescu din Slănic şi Nicolae Şuţa din Domneşti, ambii studenţi la Drept atunci când au fost trimişi pe front.

A doua parte a emisiunii de la „Antena 1” Piteşti, avându-l ca invitat pe ÎPS Calinic, poate fi urmărită la 29 noiembrie (ora 16), urmând ca interviul complet cu arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului să fie difuzat pe micul ecran la 1 decembrie (ora 12).

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio