* Fă-ţi iarna car, iar vara să nu-i vinzi castraveţi grădinarului
…Cam aşa aş sintetiza informaţiile pe care Ion Mihăilescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean, mi le-a oferit în urma unei discuţii despre producţia din judeţul Argeş. Care producţie, sigur, ne poziţionează în topul primelor 10 judeţe din ţară, însă multă lume omite un lucru esenţial: industria, aşa cum e astăzi, depinde într-o proporţie covârşitoare de Uzina Dacia. Peste 50% din marile firme îşi desfăşoară activitatea furnizând piese şi materiale grupului româno-francez. Iar dacă cumva această companie se mută pe alte meleaguri, rămânem fără nimic.
Autorităţile, consideră Ion Mihăilescu, trebuie să aibă un plan de dezvoltare durabilă care să atragă investitori, dar în acelaşi timp să fie orientat şi către învăţământul profesional, respectiv către instruirea forţei de muncă. La momentul actual, există un real deficit de forţă calificată, iar noi ne bazăm pe faptul că marii angajatori au programe speciale prin care îşi instruiesc personalul (aşa-numitele internship-uri şi stagii de pregătire).
Pe străin îl doare în cot
„…Dar să nu credeţi că pe investitor îl doare de muncitorul român. El îl pregăteşte doar pentru nevoile sale, într-un areal strict necesar şi atât (n.r. – pentru montarea unei anumite componente). Când rezultatele financiare nu mai sunt cele dorite, compania se retrage, iar oamenii rămân şi fără loc de muncă, şi fără pregătire. Autorităţile trebuie să facă mai mult pentru pregătirea tinerilor, iar aici mă refer la elaborarea unei strategii multianuale, aşa cum e necesară în orice domeniu de dezvoltare – industrie, agricultură, turism” – este de părere Ion Mihăilescu.
„Acum văd că starea drumurilor e proastă, turismul, agricultura şi învăţământul profesional sunt aproape de zero” – a continuat economistul.
„Autorităţile să asigure continuitatea”
„Mi-ar plăcea ca autorităţile (atât cele judeţene, cât şi la nivel naţional) să ducă până la capăt un plan, nu să lase baltă totul odată cu schimbarea unui ministru: alte studii, alte proiecte, alţi bani risipiţi. Factorii decidenţi trebuie ca în fiecare an să avanseze cu procesul de execuţie, în paralel cu elaborarea unor politici care să asigure continuitate, nu să ducă la stagnare sau abandon. Iar planul respectiv trebuie să aibă acoperire financiară din partea unităţii administrative responsabile. Doar aşa putem duce un lucru la bun sfârşit. Altminteri, dacă nu am posibilităţi, facem precum guvernanţii, mărim salariile, pensiile, dar bani de unde? Ne lăudăm că a crescut economia, dar creşterea provine din consum, nu din producţie. Iar consumul se duce pe produse din import. Deci, cum stăm cu balanţa de plăţi? Că echilibrată sigur nu e!” – a apreciat fostul şef al CJ Argeş.
Un caz concret
„Ca persoană fizică, dacă ai o brumă de bani, trebuie să te orientezi către ce ar fi rentabil. Dacă pun, de pildă, pomi fructiferi, în trei ani când intră pe rod trebuie să am mijloace de transport către pieţele de desfacere. Tot până atunci trebuie să-mi asigur forţa de muncă. Am posibilitatea să recrutez forţă de muncă? Pentru că, dacă n-am, îi mănâncă omizile. Mai departe, mă întreb câţi ani de viaţă are livada respectivă. 10-12 ani. După acest interval trebuie să pot relua ciclul de producţie în cantităţi şi valori mai mari decât în perioada anterioară. Pentru asta, e foarte important ca o bună parte din profitul pe care-l obţin să fie investit în dezvoltare. Dacă-l dau pe maşini Mercedes şi pe plimbări în croaziere nu am făcut nimic” – a conchis Ion Mihăilescu.
