Advertisement
Pe dealurile Smeurei asist la multe abuzuri comise de om la adresa cailor, în special. Povestesc „fenomenul” unui prieten, care-mi confirmă, cu o altă poveste: Am un câine. Într-un an l-am învăţat zece comenzi, pe care le execută întocmai şi oricând! Trec, însă, pe lângă mine câteva baragladine umane, pe care, oricât m-am străduit, nu reuşesc să le determin să răspundă la salut. Mă întreb, nu cumva vorba salvează inteligenţa umană, făcându-ne să nu observăm că sunt mai involuaţi decât unele primate, iar noi îi acuzăm, pe nedrept, de lipsă de educaţie?…
Concluzia nu se mai impune…
Gheorghe FRANGULEA
Advertisement