Multe profesii au dispărut, altele vor avea aceeaşi soartă. Se resimte o stare de teamă şi în rândul studenţilor. Câţi se vor adapta la cerinţele pieţei muncii de azi şi mai ales de mâine? o dezbatere pe această temă a avut loc la emisiunea „Subiect de presă” de la „Antena 3” Piteşti, cei doi realizatori, Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, avându-l invitat pe conf. univ. dr. ing. Daniel Constantin Anghel, expert în învăţământul dual. Dinamica pieţei muncii
Invitatul emisiunii este iniţiatorul unui proiect de anvergură demarat în 2011, ideea lui apărând în urma unui congres despre industria de automobile. Planul său s-a materializat printr-un workshop-ul „Fabrica virtuală”; la Universitatea din Piteşti s-a desfăşurat, recent, a VII-a ediţie. Prof. Daniel Constantin Anghel a făcut un doctorat într-o universitate de top din Franţa şi a vorbit în cunoştinţă de cauză în privinţa diferenţelor dintre noi, românii şi cei din Occident. Cât de departe sunt ei de noi în privinţa învăţământului? „Sunt mai mulţi factori, în primul rând pentru sumele alocate pentru învăţământ în general, pentru cercetare, educaţie, dezvoltare etc.
Ei alocă mai mult din PIB pentru acest domeniu. Societatea din Occident – din Franţa, în mod special – are o stimă deosebită pentru oamenii care muncesc şi pentru cei care fac studii universitare. În România nu e aşa; la noi nu e cine ştie ce să fii doctor într-un domeniu…. În Franţa, toţi factorii decidenţi, pornind de la autorităţile locale, dar şi firme şi antreprenori sunt foarte implicaţi în domeniul învăţământului şi al cercetării. Majoritatea laboratoarelor sunt dotate şi susţinute de către firmele din zonă! La finalul anului universitar se organizează workshop-uri la care participă principalii antreprenori din regiune.
Se discută despre nevoile de pe piaţa muncii. Ce au cei din Occident şi nu avem noi este un plan de ţară, nu avem o strategie! Se tot încearcă aplicarea unor modele aduse din afară, cum ar fi adoptarea modelului Bologna. Adică trecerea de la învăţământul universitar de 5 ani, la cel de 3 ani plus master. Acest model a fost recomandat de Uniunea Europeană, însă nu se aplică pentru studiile juridice şi pentru medicină. Învăţământul hibrid este viitorul! Nu mai trebuie să stea studentul în bancă aşa cum era până acum”, a spus invitatul emisiunii.
