Sub genericul „Şcoala românească, modele de import?”, Cristina Munteanu şi Mihai Golescu au dezbătut ieri în cadrul emisiunii „Subiect de presă”, de la Antena 1 Piteşti, probleme ale învăţământului românesc, făcând comparaţie cu alte sisteme de educaţie, în cazul de faţă cu cel japonez. Invitat a fost inspectorul şcolar Emil Oprescu, membru al Corpului Experţilor în Managementul Educaţional din România, care în urmă cu şapte ani, împreună cu academicianul Gheorghe Păun, a pus bazele Asociaţiei Româno-Japoneze pentru Educaţie şi Ştiinţă.
Judeţ-pilot
Pornind de la ideea că în sistemul educaţional naţional nu se pune accent pe antreprenoriat, săptămâna trecută, la Piteşti, s-a desfăşurat sesiunea „Educaţie şi antreprenoriat – paralele româno-japoneze”, ocazie cu care a fost lansat un proiect pentru implementarea modelului de învăţământ japonez în cel românesc cu accent pe latura antreprenorială, în care Argeşul este judeţ-pilot. „După 1990, spunea ieri profesorul Emil Oprescu, învăţământul românesc este în permanentă căutare de modele. În opinia mea, dar şi a altor specialişti, ar trebui plecat pe scheletul şcolii lui Spiru Haret, care timp de 10 ani a fost ministru al Educaţiei, al Şcolilor, al Ştiinţei, şi să adaptăm condiţiilor de azi legea învăţământului elaborată de el. Tot căutând surse de inspiraţie, ne-am orientat spre modelul japonez şi prin intermediul asociaţiei am început colaborarea cu Universităţile Osaka, Kyoto şi Fukui. Am constatat că există mari diferenţe între sistemele noastre de învăţământ, plecând chiar de la cel preşcolar”.
Învăţaţi să se descurce
„În Japonia, a continuat inspectorul Oprescu, părinţii îşi aduc copiii la grădiniţă în prima zi, în a doua îi supraveghează, iar din cea de a treia îi lasă singuri pe mijloacele de transport în comun. Practic sunt învăţaţi de mici să se descurce singuri în lume. Până la vârsta de 10 ani, copiii nu dau teste, nu li se pun note ori calificative. Ei socializează, dar mai ales învaţă să trăiască în armonie cu mediul, să respecte natura, animalele şi în special oamenii. Copilul japonez nu face nazuri, este extrem de respectuos, fiind educat de mic să fie politicos. În şcolile lor nu există personal de curăţenie. Elevii se ocupă de asta, participă în comun la prepararea hranei, la spălarea veselei şi tot în comun servesc masa. Până la 14 ani, copiii nu au voie cu telefoane ori cu tablete la şcoală, în metrou nu ascultă muzică la căşti, ci au o altă preocupare: citesc. La ei se învaţă inclusiv sâmbăta şi duminica, lecţiile particulare sunt foarte căutate, se predă până seara la ora 21. Niponii au un respect imens pentru şcoală, pentru educaţie. La terminarea studiilor de orice nivel, plătesc periodic din conştiinţă, fără a fi obligaţi de ceva sau cineva, o sumă din veniturile obţinute cât consideră că a cheltuit statul cu pregătirea lor. Aşa ceva nu se regăseşte nicăieri în lume”.
O necesitate
Potrivit profesorului Emil Oprescu, rolul întâlnirilor de săptămâna trecută cu profesorii japonezi Masafumi Fukumori şi Masashi Koyama a fost identificarea celor mai bune soluţii şi oportunităţi de a introduce antreprenoriatul în şcoli, de predare a educaţiei antreprenoriale pe care în Ţara Soarelui Răsare se pune mare preţ. Discuţiile au fost foarte interesante, iar IŞJ Argeş va cuprinde ideile prezentate într-un documentar care va fi înaintat Senatului României spre a fi avute în vedere când va fi luată în dezbatere modificarea legii învăţământului. În altă ordine de idei, în Japonia, familia e sfântă, pe când la noi s-a cam uitat ce înseamnă respect, iubire, valori, politeţe. Din acest motiv există o criză acută de responsabilitate, de simţ al pragmatismului. Copiii trebuie învăţaţi din nou ce înseamnă respectul şi dragostea faţă de muncă. Din dorinţa de a le fi bine, părinţii le oferă copiilor mai mult decât le trebuie – de la bani, telefoane şi tablete până la autoturisme şi altele asemenea – nu ce le trebuie.
Sprijin de la mediul academic
„Sunt convins că acest proiect-pilot va avea succes, mai ales că avem alături mediul academic, Universitatea din Piteşti fiind extrem de interesată, dar şi Confederaţia Patronatelor din Industrie şi Comerţ, care prin preşedintele Adrian Izvoranu ne sprijină; e prevăzută şi o sumă de bani în bugetul ministerului pentru astfel de programe, care trebuie accesată. Noi trebuie să păstrăm sistemul nostru tradiţional de învăţământ, dar să luăm tot ce e bun din cel japonez şi să-l implementăm la noi, adaptându-l la cerinţele antreprenoriale. Oaspeţii niponi au venit cu toată deschiderea să ne ofere necondiţionat experienţa lor în domeniul învăţământului antreprenorial, iar reuşita programului pe care l-am lansat şi vrem să-l implementăm ne-ar ridica foarte mult nivelul de educaţie”, a mai afirmat profesorul Emil Oprescu.
Val. NICOLAU
