De 24 de ani, de când semnez această rubrică, am publicat mii de tablete cărora le-am zis dulci – amare. Majoritatea sunt amare.
În ultimele trei decenii care au trecut din decembrie 1989, noi n-am evoluat şi nu există un singur domeniu în care lucrurile să exceleze. Apoi, dorinţa de înavuţire a făcut ravagii, iar românii ajung adeseori în cabinetele medicale cu boli de coşmar, dar şi de râsu’-plânsu’.
* 60 de ani, muncitor necalificat, aspect tipic de etilic incurabil: minte confuză, murdar, ochi lăcrămoşi, nas borcănat, niciun dinte în gură, mâini tremurânde cu care nu-şi poate încheia un nasture, slab de-i numeri coastele.
„Am băut mult, dar de o săptămână m-am lăsat. Nevasta e plecată în Anglia să stea cu fie-sa pe care a făcut-o cu altu’. A dracu’, ea nu are nimica deşi bea la fel ca mine: tării, parfum, spirt, acetonă şi lichid din ăla cu care se spală geamurile. Are ficatu’ beton, dar cu sistemu’ nervos e vraişte”.
* Tanti Florica are 82 de ani, faţa plină de mici leziuni precanceroase cauzate de vârstă. Parcă-i o bibilică. I s-a pus pata doar pe una ce i-a apărut pe nas, zicea că m-a văzut la televizor şi a venit să o salvez cu „laseru'”. Cum de s-a trezit „sluţită”? „M-am necăjit rău. Am avut 6 bibilici şi un bibiloi. El a murit de bătrâneţe. Ele nu dormeau în coteţ că nu le convenea. Se urcau într-un salcâm şi de acolo mi le-a mâncat vulpea într-o noapte”.
* „Domn’e, ce viaţă era pe vremea lu’ Ceauşescu! Căram vin de la Murfatlar cu cisternă sigilată de 22.000 de litri. Cu un ciubuc de 150-200 de lei, primeam separat pentru mine în bidoane, 10-15 vedre. Dacă mă oprea un miliţian, îi dam şi lui 1 bidon. Cum dracu’ să nu faci hepatită?”
* „Am 70 de ani şi plâng toată ziua în cocioaba mea de la ţară care stă să cadă pe mine. Omu’ mi-a murit, am doi băieţi la Madrid care nu vor să mai vină înapoi acasă. Unu’ are soţia din Republica Peru şi altu’ stă fără acte cu o franceză”.
