Vaccinarea populației a fost inițiată la noi la sfârșitul lunii decembrie 2020, în disperare de cauză, din cauza ineficienței măsurilor terapeutice specifice (medicamentoase). Lipsa entuziasmului și reținerea în a primi vaccinul au avut ca motivație lipsa studiilor extinse populaționale referitoare la efectele secundare și necunoașterea eficienței în timp a vaccinurilor. După primele două luni de campanie, din cauza efectelor secundare minore la produsul Pfizer, a crescut rapid cererea, depășind oferta vaccinurilor.
După cum era firesc, corpul medical a fost vaccinat prioritar, el fiind acela care a dus lupta contra virusului, deși era neînarmat suficient, atât ca instruire, cât și ca echipamente de protecție.
Alegerea priorităților în continuarea acțiunii de vaccinare, diferită de aceea a altor țări europene, se pare că a fost neinspirată. Au fost amânați la vaccinare cei cu vârste între 18 și 60 de ani, populația activă și în mișcare și transmiterea infecției cu SARS-CoV-2 a fost înviorată. Deschiderea școlilor, fără respectarea măsurilor riguroase de prevenție a infecțiilor, a fost a doua sursă a valului trei al pandemiei.
Apariția unor neînțelegeri la nivel înalt, descurajarea coordonatorului campaniei vaccinale și alocarea deficitară de fonduri pentru procurarea dozelor vaccinale în ritm susținut cu produsul Pfizer, acompaniată de întârzieri în apariția vaccinurilor Moderna și Astra Zeneca, au dus la decelerarea acțiunii de vaccinare. De pe locurile 3-4, România a coborât pe locul 19 în clasamentul european al vaccinării.
Cele câteva incidente înregistrate la un lot de vaccin Astra Zeneca, intens mediatizate pe unele canale tv, au declanșat și întreținut campania împotriva acestui vaccin. O bună parte a populației a primit deja prima doză vaccinală Astra Zeneca și, cum e și firesc, ar trebui să-și administreze rapelul cu același vaccin, în condițiile în care după primirea vaccinului nu au survenit efecte secundare majore. Rapelul nu se poate efectua cu alt produs vaccinal și vaccinarea incompletă nu oferă nicio protecție. Schimbarea opțiunii pentru alt vaccin și revaccinarea ca acțiune nu pot fi garantate de nicio autoritate medicală în condițiile actuale.
S-a declanșat etapa a 3-a a campaniei de vaccinare, pentru populația activă și tinerii de peste 16 ani. Este extrem de necesar ca Ministerul Sănătății să asigure o aprovizionare susținută cu doze vaccinale acceptate de populație și să remunereze corpul medical angajat în practica vaccinării (acțiune amânată nejustificat).
Introducerea pe piață a testelor rapide antigen, care se vând în farmacii la liber, este neinspirată și diminuează eficiența luptei anti-Covid. O mulțime de români care au simptome evocatoare de infecție Covid se testează și se tratează în discreție acasă, cu medicație dictată de cunoștințe la telefon, circulă pe oriunde (inclusiv în spații închise) și transmit virusul cu dezinvoltură. Testele rapide dau frecvent și rezultate fals negative. Corect, ele ar trebui să fie sub tutela DSP-urilor și distribuite medicilor de familie și unităților medicale de tip UPU și policlinici, care să asigure în primul rând izolarea controlată a pacienților pozitivi.
Deosebit de importantă în paralel cu vaccinarea mult intensificată este și aplicarea în continuare a măsurilor de protecție individuală (folosirea măștilor compatibile, corect aplicate – nu sub nas! – și schimbate, distanțarea socială și evitarea aglomerațiilor). Îngrijorătoare este semnalarea cazurilor grave de afectare pulmonară la tineri cu Covid-19.
O altă măsură, greu de aplicat, este ca jurnaliștii să nu mai invite la emisiuni tv persoane fără pregătire medicală care să tăvălească pandemia Covid în pulberea toxică a criticilor neavenite, agitând nefiresc populația credulă.
Încurajarea și alimentarea protestelor stradale anti-măsurile restrictive eminamente necesare în stările de alertă succesive îndepărtează dureros de mult intrarea în normalitate.
P.S. Dacă ne menținem ocupați, ținem în frâu emoțiile nedorite.