„Am reuşit să modelăm o parte a şcolii argeşene pe nevoia economică a judeţului”
Inspectoratul Şcolar Argeş marcheauă, în anul Centenarului Marii Uniri, o jumătate de veac de existenţă. Deloc întâmplător, sărbătoarea şcolii argeşene este marcată mâine, de ziua mondială a educaţiei, printr-o suită de manifestări. Iată cel puţin două motive pentru care, în preambulul evenimentului festiv, l-am… scos la tablă pe actualul inspectorul şcolar general, Dumitru Tudosoiu, cel care, prin concursul organizat de ministerul de resort, în anul 2014, şi-a câştigat dreptul de a ocupa funcţia de şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş.
* Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele direcţii pe care trebuie să le urmeze Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş, în următoarea perioadă de timp?
** Având drept repere munca, seriozitatea şi implicarea trebuie să ne aplecăm spre proiectele educaţionale. O altă direcţie importantă este monitorizarea prin inspecţie a procesului de predare-învăţare, care trebuie să articuleze: pregătirea temeinică a elevilor, prezenţa lor la ore, activitatea didactică a profesorilor şi, bineînţeles, calitatea actului educaţional.
* Care sunt proiectele majore în care v-aţi angajat de la preluarea mandatului şi câte aţi reuşit să le duceţi până la capăt?
** Pe scurt, schimbarea mentalităţii factorilor implicaţi în educaţie – în mare parte am reuşit acdest lucru * îmbunătăţirea modalităţilor de comunicare intra şi inter-instituţionale * creşterea promovabilităţii la examenele naţionale – în anul şcolar 2016 – 2017 am avut cele mai mari procente din istoria inspectoratului, 78,5% la evaluarea naţională, respectiv 75,6% la bacalaureat. O altă temă importantă a inspectoratului este reducerea abandonului şcolar.
* Avem şi în Argeş fete/eleve de gimnaziu care, la 14-15 ani, sau chiar mai devreme, aduc prunci pe lume. Graviditatea în rândul şcolăriţelor minore reprezintă una dintre cauzele abandonului şcolar. Dezvoltaţi subiectul…
** Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş a accesat fonduri europene, în valoare de circa trei milioane de euro, pentru derularea unor proiecte care au ca scop reducerea abandonului şcolar în comunităţile sărace din judeţ şi creşterea calităţii actului educaţional. Concret, începând cu anul şcolar 2018-2019, vreme de cinci semestre, le oferim elevilor din categoriile de risc burse şi hrană, le asigurăm transportul de acasă până la şcoală şi retur, dotăm unităţile de învăţământ frecventate de aceşti copii cu echipamente digitale (imprimante, laptop-uri etc.). Beneficiari sunt elevi din mai multe localităţi din judeţ, precum: Piteşti (de exemplu, cei de la Şcoala „Tudor Arghezi”), Arefu, Aninoasa, Călineşti, Dragoslavele, Mărăcineni, Sălătrucu, Ştefan cel Mare, Slobozia, Valea Mare Pravăţ etc.
* Care sunt, în opinia dvs., cele mai mari probleme ale învăţământului din judeţul Argeş?
** Rămâne acest acces facil la educaţie din diferite motive (mentalitatea părinţilor, condiţiile geografice, economice, sociale), abandonul şcolar interciclic (elevii care finalizează opt clase nu se regăsesc în învăţământul liceal). Românul trebuie să înţeleagă că educaţia este pilonul societăţii.
* Cum reuşiţi să acomodaţi realitatea de pe piaţa muncii cu planul de învăţare?
** În această direcţie, am reuşit lucruri importante, dar nu suficiente. În 2012, când eu eram inspector şcolar general adjunct, am plecat cu opt clase la şcolile profesionale, iar acum avem 32 de clase la acest nivel şi ne clasăm în primele judeţe ale ţării la acest capitol. În anul de graţie 2018, cerinţa a fost, cumva, regăsită în numărul ridicat al clasor de profesională, pe specializări. Dar mai avem mult de muncă… Piedicile sunt legate de resursa umană – cu modificarea specializărilor rişti să laşi pe dinafară oameni din sistemul de învăţământ -, dar şi de conlucrarea cu agenţii economici – cu toţii se plâng de lipsa angajaţilor calificaţi, dar nu sunt cu toţii dispuşi să îi atragă pe copiii de clasa a IX-a către o meserie bine plătită… Dacă elevul de la profesională nu ştie că dintr-o meserie învăţată pe băncile şcolii nu poate câştiga rezonabil, atunci el renunţă la acest drum. Una peste alta, s-au făcut paşi importanţi în această direcţie. Creşterea întregistrată – de la 8 la 32 de clase de profesională – arată că, în nişte ani, am reuşit să modelăm o parte a şcolii argeşene pe nevoia economică a judeţului.
2 Comentarii
Mihai
Parcă ne-am săturat de atâta gargară politică.
Ar fi fost mai interesant un interviu care să se refere la:
– cum se poate construi un palat de peste 500.000 euro din salariul de bugetar și începerea altuia.
– șpaga și mita care se colectează la ISJ Argeș de către angajați,
– cum este devalizat bugetul educației de către conductorii sistemului de educație din Argeș, eventual dezbateri asupra metodelor folosite.
– cum sunt hărțuite cadrele didactice care îndrăznesc să lupte pentru adevăr și dreptate, precum și dezbateri pe metodele neortoxe și infracționale folosite de ISJ Argeș în acest sens.
– sistemul de informații care funcționează în școli,
Pe scurt ne dorim interviuri reale despre corupția și caracatița din educația argeșeană.
Anonim
Nene Tudosoiu, ce ne facem cu hărțuirea cadrelor didactice din școli, pe care matale ai impus-o pentru a- ți arăta mușchii ?