Interviu cu Dumitru Tudosoiu, inspector școlar general în Argeș.
„Am construit un sistem paralel de educație care se bazează pe meditații”
Noul an școlar este marcat de câteva schimbări. Școlarii și preșcolarii revin mai devreme în bănci, la 5 septembrie. Împărțirea cursurilor în module, intercalate cu vacanţe, eliminarea tezelor şi scoaterea mediei anilor de studiu din calculul mediei de admitere la liceu sunt printre noutăţile anului de învățământ 2022-2023.Înainte de primului clichet de clopoțel, Dumitru Tudosiu, inspector școlar general ne-a oferit un interviu.
Legile
* Ar trebui retrase și refăcute legile Educației?
** Nu, nu ar trebui… Eu cred că procesul este perfect democratic. Adică au fost în dezbatere, iar toți cei care sunt implicați în procesul de învățământ din România au putut să-și exprime punctul de vedere. Pachetul acesta legislativ suportă modificări. Nu a plecat potrivit de la bun început, dar ulterior, în urma consultărilor, lucrurile s-au schimbat. Vom vedea la final cum va arăta noul proiect de lege care va merge pe masa parlamentarilor unde, evident, și acolo poate suporta modificări, în comisiile de Educație din Senat și Camera Deputaților. Dacă ministrul Educației și-a însușit propunerile venite din partea asociațiilor de părinți, a asociațiilor de elevi înseamnă că există un consens…
Finanțarea
* Care sunt acele schimbări de care dvs credeți este nevoie?
** Eu cred este nevoie de două schimbări majore. Prima problemă este finanțarea. Asta înseamnă că, din punctul meu de vedere, finanțarea per elev nu cred că este cea mai eficientă variantă, în continuare, pentru o bună funcționare a sistemului de educație. Eventual, dacă tot ținem la această noțiune – de a aplica sumele de bani pe fiecare unitate de învățământ, pe fiecare clasă, pe fiecare elev – să ne ducem, cumva, în zona de finanțare nu per elev, ci per formațiune de studiu. Concret asta înseamnă, în opinia mea, să ne răspundem la următoarea întrebare: de câți bani este nevoie, în România, pentru a putea funcționa o clasă de învățământ primar, respectiv de gimnazial, respectiv liceal sau grupă de grădiniță? Dacă se ajunge, în medie, la un calcul corect pe o formulă corectă, banii ăștia statul trebuie să și-i asume și trebuie să-i dea pentru fiecare formațiune de studiu, indiferent dacă ea se numește grupă sau clasă, în niciun caz per elev! Pentru că, la per elev, am clasă cu 12 copii, am clasă cu 22 de copii, am clasă cu 30 de copii. Am clasă unde predau majoritatea profesori cu gradul I, cu 25 de ani vechime, am clasă unde predau profesori cu grad înalt de perfecționare, cu vechime mare, evident – cu un salariu mai mare. În sensul celălalt, ca să dau exemple grătioare – am clasă unde predau profesori cu grad mai mic sau debutanți. Și atunci finanțarea per elev la o clasă unde sunt profesorii în primii zece ani de activitate, eventual cu gradul doi maxim, asigură plata salariilor. Dar în partea cealaltă, unde am, eventual, și copii mai puțini, și profesori care se încadrează la un alt nivel de salarizare nu o să-mi ajungă niciodată banii! De aceea consider că trebuie să legăm finanțarea de clasă, de efectiv, de formațiune de studiu și nu de elev, de el ca număr.
Programa
* Care este a doua schimbare majoră, în viziunea dvs?
** A doua problemă este legată de programa școlară. Mi-aș dori ca în România să se ridice, cumva, presiunea de pe examenele naționale. Mă refer mai ales la disciplinele cele importante pentru elevii de la evaluarea națională – Limba și literatura română și Matematica – aceleași două discipline care se regăsesc și la bacalaureat, alături de Istorie și de alte discipline din proba a treia de alegere din profil. Mi-aș dori să avem un set de noțiuni de bază din fiecare disciplină de examen. Aceste noțiuni să fie mult mai ușor și mult mai mult timp predate la școală. Adică să nu trecem cu ușurință peste elemente din matematică pentru că trebuie să parcurgem un volum atât de mare din Matematică! Să alocăm mai multe ore pentru fiecare item pe care elevul trebuie să-l parcurgă. Să restrângem cumva numărul de itemi pe care un copil trebuie să-l cunoască într-a V-a, într-a VI-a, într-a VII-a etc. și tot așa, până termină studiile liceale. Și, ridicând această presiune de pe programă, respectiv de pe examenele naționale, credeți-mă că se va ridica și presiunea de pe meditații. Pentru că toate sunt legate. Construim în continuare, într-un mod indirect, un sistem paralel de educație care se bazează pe meditații individuale. Cu regret o spun: am aflat că din ce în ce mai mulți copii, încă din ciclul primar, au profesor – meditator sau învățător – meditator separat, în afară de ce se lucrează la clasă. Or, eu nu cred că asta este o soluție pentru o bună educație!
Personalul
* Cum stă județul la gradul de ocupare cu personal calificat?
** La acest capitol stăm foarte bine. Suntem unul dintre județele fruntașe ale României cu personal calificat titular în proporție de 92%. Avem personal calificat și pe orele care sunt pentru suplinire. Deci, noi nu avem probleme de genul că la Limba și literatura română predă profesorul de Geografie sau la Religie predă profesorul de Sport. Totodată, avem 42 de posturi de directori și de directori – adjuncți scoase la concurs în noua sesiune din septembrie-octombrie. Posturi de conducere vacante sunt atât în mediul rural, cât și în mediul urban.
Mentalitatea
* Care sunt provocările noului an școlar?
** Provocările noului an școlar au, cumva, legătură cu modificările care stau să iasă în noul proiect de lege. Orice lucru nou provoacă așa, prin necunoaștere sau prin frica de noutate, o stare de efervescență, o stare de emoție, poate și o stare de nemulțumire. Mentalitatea corectă adaptată vremurilor pe care le trăim cu toții este o altă provocare pe care eu mi-am asumat-o încă din prima mea zi al primului meu mandat, din 2014. Mă refer la mentalitatea profesorilor legată de școală, de modul în care își fac orele, de modul în care tratează elevii la școală, de modul în care fiecare se reprezintă pe ei în fața catedrei, în fața copiilor, dar și per total. Pentru că ei constituie la nivel de unitate de învățământ un corp profesoral. Cât de bine reprezint școala unde predau? Aceasta este întrebarea la care trebuie să-și răspundă fiecare dascăl. Așadar, mai este de lucrat la mentalitate… Nu mă refer neapărat la faptul că unii dintre profesori sunt învechiți în mentalitate. Nu! Eu vreau să-i invit pe colegii mei la seriozitate. Aplecându-ne foarte mult pe „magia” asta, a obținerii banilor din timpul liber, pe meditații, cred că neglijăm foarte mult ce trebuie să facem la școală. Nu generalizez, dar sunt și unii dascăli care gândesc așa. Or, nu așa trebuie făcut. Pentru că, până la urmă, sistemul național de învățământ este un sistem de masă și trebuie să avem grijă de toți copiii din județ, respectiv din țară. Ce se întâmplă în particular pe banii părinților în timpul liber al profesorilor și al elevilor asta este, până la urmă, o chestiune care-i privește; este treaba lor. Dar noi, profesorii, avem datoria să ne facem treaba aici, la școală, fiecare pentru ceea ce este plătit și să ne-o facem cu seriozitate! Nu să recuperăm la meditații, nu în sensul acesta.
