… Este o întrebare la care, în urma unei sesizări trimise la Parlament, instituţiile abilitate urmează să dea răspuns, după ce, în noiembrie 2015, procurorii DNA Piteşti i-au trimis în judecată pe fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu, pe deputatul Mircea Drăghici, pe două reprezentante ale unei firme şi 38 de primari şi viceprimari – la data faptelor – de comune din judeţ în dosarul legat de atribuirea unor contracte de consultanţă.
Securitate naţională?
Potrivit procurorilor Anticorupţie, în „Dosarul Consultanţa” este vorba despre un prejudiciu de 944.110,92 lei reprezentând paguba adusă celor 35 de unităţi administrativ-teritoriale comunale, Consiliului Judeţean şi Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş (instituţie care la data săvârşirii faptelor se afla în subordinea Consiliului Judeţean Argeş), sumă ce reprezintă totodată şi un folos material obţinut în mod necuvenit de SC European Project Consulting SRL Bucureşti.
Printre altele, în dosarul celor doi politicieni există interceptări efectuate cu autorizarea unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru motive presupuse a ţine de securitatea naţională.
Decizie de anulare desfiinţată
Zilele trecute, jurnaliştii de la site-ul lumeajustitiei.ro (luju.ro) s-au adresat Comisiei parlamentare de control a SRI, solicitându-i să se sesizeze în acest caz, motivând că interceptările obţinute abuziv de DNA, pe mandat de siguranţă naţională, mai ales în cazul lui Nicolescu, au fost anulate de judecătoarea Francisca Vasile. Ulterior, colegii acesteia, Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu, au desfiinţat hotărârea de anulare. „Chiar dacă regula este că probele ilegal obţinute trebuie să fie excluse, jurisprudenţa a admis, în unele situaţii, chiar şi probe obţinute ilegal, aceste situaţii devenind veritabile excepţii de la regulă (…)”, au precizat cei doi magistraţi în motivarea care în opinia celor de la luju.ro este în contradicţie cu Convenţia privind drepturile omului.
Politicieni sub observaţie
„În dosarul fostului preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu şi al deputatului Mircea Draghici, instrumentat de DNA Piteşti, s-au petrecut lucruri uluitoare, care confirmă încă o dată amestecul SRI în politică prin supravegherea oamenilor politici, dar, şi mai grav, acoperirea acestei imixtiuni de către judecătorii supremi. Nu este o noutate faptul că, de-a lungul timpului, sub pretextul necesităţii investigării unor infracţiuni ce ţin de siguranţa natională, SRI a ţinut sub observaţie majoritatea oamenilor politici, informaţiile obţinute prin executarea unor mandate de interceptare, cu caracter special, constituindu-se într-o bază de date folosită în cu totul alt scop decât cel iterat în referatele de emitere a autorizaţiilor de interceptare adresate Procurorului General”, scriu cei de la luju.ro.
Interceptat de o instituţie neautorizată
„Astfel, în dosarul celor doi oameni politici există interceptări efectuate cu autorizarea unui judecător de la Înalta Curte (…), mandat solicitat de SRI, pus în executare de serviciul secret al Ministerului de Interne – DGIPI – şi exploatat acuzatorial de către DNA. Cu alte cuvinte, legea a fost încălcată vădit, întrucât Înalta Curte, printr-un judecător abilitat să emită mandate de siguranţă naţională, binomul (a cărei identitate e păstrată la secret, în mod ilegal, pentru că aşa a decis Binomul SRI-DNA cu voia foştilor şefi ai ÎCCJ) a emis un astfel de mandat pentru SRI. Numai că interceptările au fost efectuate de DGIPI, instituţie neautorizată de ÎCCJ, iar dosarul penal a fost finalizat prin emiterea rechizitoriului de către DNA”, susţin jurnaliştii de la luju.ro. Tot ei mai zic că toate criticile DNA cu privire la această speţă au fost împărtăşite de judecătorii Pistol şi Dascălu de la instanţa supremă, care au admis contestaţia DNA şi au dispus anularea măsurii din încheierea colegei lor Francisca Vasile referitoare la excluderea interceptărilor de la dosar.
Vă reamintim că, în mai 2017, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat, după rejudecare, pe Constantin Nicolescu la opt ani de închisoare pentru fraudare de fonduri europene în dosarul „Podul Căteasca”. Decizia nu este definitivă, iar între timp Nicolescu a fost eliberat din penitenciar, după ce a executat o treime din pedeapsa primită în „Dosarul şcolilor”, unde a fost acuzat tot de obţinere ilegală de fonduri nerambursabile.
Rămâne de văzut dacă membrii comisiei parlamentare de control al SRI vor reacţiona la sesizarea luju.ro, ce decizie vor lua şi mai ales în ce măsură îi va fi de folos lui Constantin Nicolescu.
2 Comentarii
ION
Nicolescu= un nenorocit care a distrus multe vieţi.
Cât a fost Prefect a semnat multe documente prin care a furat pământ de la adevăraţii proprietari, ca să dea la alţii. (a se vedea Ordinele de Prefect semnate de individ ]n cuno;tin'[ de cauză).
Nicolescu este un escroc din zona Mihăeştiului, care a încurajat corupţia şi- a sprijinit neamurile şi vecinii în ocuparea unor posturi importante, printre aceştia numărându- se
– judecătorul Tudor
– fostul protopop Matei,
etc.
Anonim
Vecinul…ce aveti cu vecinul..este omul care iubeste…banul…scuze..omul..
Dumnezeu…sa-l ierte…ca nu mai are mult…