O știre m-a făcut să tresar: rușii s-au retras, cum au spus, prin „bunăvoință”, din Insula Șerpilor. Un fapt extrem de pozitiv! Nu știu dacă și de ajuns. Ca și Bucovina, ca și Basarabia, ca multă vreme Ardealul (numit, de acad. Ioan Aurel Pop: „Transilvania, starea noastră de veghe”) reprezintă puncte mai mult decât sensibile, unele devenite de-a dreptul răni, pentru sufletul românesc.
Generația mea n-a prea știut de Insula Șerpilor; subiect tabu era și Basarabia. N-aveam voie să trecem prin frontierele adevărului. Cred că foarte mulți români s-au bucurat când, în 2009, prin februarie, Curtea Internațională de Justiție a decis, după patru ani de eforturi diplomatice, ca 9.700 kmp din zona maritimă din preajma Insulei Șerpilor, aflată sub jurisdicție Ucrainei, să revină României. A fost și o victorie a Dreptului Mării și a Dreptului Internațional. Platoul acela continental a dobândit importanță deosebită datorită descoperirii unor resurse de gaz…
Insula Șerpilor are o istorie bogată, deși nu-i decât o stâncă, un teritoriu arid. Totdeauna însă, amplasarea sa în Marea Neagră i-a conferit o poziție geostrategică. Istoria confirmă că Mircea cel Bătrân o avea inclusă în teritoriul de la „Marea cea mare”.
În urma Războiului Crimeeii, prin Tratatul de la Paris, Rusia ceda Principatelor Moldovei Delta și Insula Șerpilor. În 1929, Rusia și-a anexat-o, deși, prin Tratatul de la Versailles (28 octombrie 1920) era sub stăpânirea României. În 1948, ca să scurtăm puțin istoria, premierul Petru Groza semna cedarea insulei. Pe 23 mai, simbolic, procesul verbal de predare către U.R.S.S. s-a semnat chiar pe insulă… În 1991, „pasele” acestea se încheie: insula trece la Ucraina. A urmat episodul Bâstroe, când Ucraina a croit un canal navigabil prin Deltă…
Azi, retragerea rusă de pe insulă ar determina – speră specialiștii (odată cu o deminare a zonei portuare) – reluarea, de către Ucraina, a comerțului de cereale, pe mare. Criza alimentară o cere. Insula Șerpilor are, la dimensiuni specifice, ca zonă geostrategică, importanța pe care o au cele „cinci chei” ale lumii, cum sunt numite strâmtorile Dover, Gibraltar, Malacca, Canalul Suez și Capul Bunei Speranțe. Cât despre Insula Șerpilor, este utilă, pentru cunoașterea istoriei și lucrarea, în două volume, a istoricului Gh. I. Brătianu (decedat în închisoarea Sighetu Marmației): „Marea Neagră de la origini și până la cucerirea otomană” (ed. 1988).

Distribuie pe Facebook