Vrea cineva şi clădirea Primăriei?

Foarte bune şi utile legile proprietăţii! Păcat însă că mii de oameni încă mai aşteaptă să li se facă dreptate, deşi prima lege funciară a apărut încă din anul 1991! Între timp, retrocedările au devenit un fel de afacere, iar samsarii de terenuri şi clădiri au apărut în prim-plan. Aşa se face că imobile preţioase din punct de vedere financiar şi ca monumente de arhitectură sau istorice au ajuns în proprietatre private, precum Casa Căsătoriilor din Piteşti, clădirea Liceului Economic de pe bulevardul Republicii sau Vila „Florica” din Ştefăneşti. Vechiul sediu al SC Apă Canal 2000 SA – la fel. Multe case vechi au fost transformate în localuri, altele sunt în paragină. Totuşi, astăzi ne vom referi la o altă speţă. Cea a terenurilor care au fost retrocedate de instanţe foştilor proprietari sau unor intermediari care au cumpărat drepturile litigioase. Este vorba despre terenuri aflate la un moment dat pe domeniul public şi care ar afecta bunul mers al activităţii administraţiei şi nu numai, după cum se va vedea!

Metodă

Mai întâi, însă, vom descrie pe scurt modul în care un astfel de teren ajunge în proprietate privată. Înainte de 1989, toate terenurile erau de stat, luate de regimul comunist de la diverse persoane sau instituţii. După apariţia legilor proprietăţii, ele au început să fie retrocedate. Dacă acest lucru nu a fost posibil prin Comisia de Fond Funciar a Prefecturii sau prin comisiile locale de fond funciar, s-a ajuns în instanţă (fie pentru amplasament, fie pentru a obliga autorităţile locale să restituie teren, în baza unor acte). Pe parcurs şi-au făcut apariţia şi samsarii care au cumpărat drepturi litigioase pe nimic de la proprietarii sătui de procese şi ulterior s-au ales fie cu terenuri pe care le-au vândut pe bani grei, fie cu despăgubiri uriaşe de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Evident, terenurile vizate au fost în administrare publică. Unele dintre ele, însă, sunt amplasate în locuri pe care cu greu ţi le-ai putea imagina pasibile, să zicem aşa, de a fi retrocedate!

Stadionul „Aripi”

Teren de sport, retrocedat integral

Un prim caz pe care îl prezentăm astăzi este cel al terenului de la stadionul „Aripi” din incinta Şcolii „Mihai Eminescu”. Pe acest teren s-au format generaţii întregi de fotbalişti, iar acum s-a ajuns ca acesta să fie retrocedat. Este vorba despre aproape 2.500 mp de teren. Autorităţile încearcă să găsească o soluţie de rezolvare a situaţiei, în condiţiile în care proprietarul, Mircea Toma, solicită autorizaţie de construire deoarece vrea să ridice fix pe terenul de sport un imobil! „Prima acţiune pe care o vom face este să nu emitem autorizaţie de construire. De schimb de teren nu poate fi vorba, întrucât nu mai avem teren disponibil. Rămâne varianta acordării de despăgubiri, pentru că nu vom renunţa la terenul respectiv care este foarte important, este pentru sport de când se ştie”, ne-a declarat viceprimarul Laurenţiu Zidaru.

Exemple, cu duiumul

Nu este însă singurul caz de acest fel. Iată, în cele ce urmează, o listă cu zone aparent imposibil de retrocedat, dar care au ajuns în proprietate privată ca urmare a unor decizii ale instanţelor de judecată:

* 100 mp de teren în curtea Liceului Tehnologic Dacia de pe strada Henri Coandă (Marius Codleanu);

* 300 mp în curtea Şcolii Nr. 9 de pe strada Negru Vodă (familiile Ştefănescu şi Ungureanu);

* 381 mp în curtea Grădiniţei Nr. 5 din strada Exerciţiu (Virgil Băcanu şi Marioara Georgescu);

* 250 mp în parcarea blocurilor 19 şi 22 din strada Exerciţiu (Virgil Băcanu şi Marioara Georgescu);

* 1.500 mp în curtea ADP şi sub sere (strada Obor);

* 15.952 mp în curtea Publitrans şi în zona pieţei de gross de pe strada Depozitelor;

* 200 mp din aleea de lângă blocul D9 din strada Crinului (Constantuin Bărănescu);

* 11.000 mp din groapa de gunoi a municipiului (Ion Din şi Floarea Orăşanu – fosta contabilă şefă a Primăriei Piteşti);

* 900 mp din spaţiul verde din faţa Complexului „Ciocârlia” din strada Negru Vodă (Ion Şchiopu şi Angelica Tănăsie);

* 3.000 mp din spaţiul verde dintre blocurile 27 şi 16 din Trivale;

* 14.510 mp în incinta Stadionului „Nicolae Dobrin”! (Stelian Ştefănescu);

* 500 mp în interesecţia străzilor Gheorghe Doja şi Craiovei;

* 3.000 mp în capătul de linie 19 din Găvana (familia Ştefănescu);

* parcarea de la capătul liniei 8 din Trivale;

* zona din faţa Sălii Sporturilor unde aterizează elicopterele SMURD şi o parte din strada Nicolae Dobrin;

* treptele de acces dinspre Banatului spre stadion.

Sunt doar câteva anomalii. Peste tot prin Piteşti putem vedea deja garduri împinse spre jumătatea trotuarelor, ba chiar şi construcţii care ating efectiv partea carosabilă a străzilor (pe strada Mihai Eminescu). O fi ea proprietatea sfântă, dar nu chiar cu orice preţ…. urbanistic! Nu s-a auzit şi de despăgubiri?

Claudiu DIŢA

Distribuie pe Facebook