Cum intri pe alee, ai deja trei cărări către inima pădurii

Zilele acestea am luat la puricat marile parcuri din Piteşti. A durat ceva, însă efortul a meritat. Şi totuşi, nu puteam încheia seria reportajelor despre frumuseţile de lângă noi fără a urma cărările mai mult sau mai puţin netede, pantele şi urcuşurile, platoul, poieniţele şi alte minunăţii de care vă puteţi bucura în pădurea Trivale.

Cea mai mare bogăţie

Plămânul verde al Piteştiului este fără doar şi poate una dintre marile noastre avuţii. Poate chiar cea mai mare, dacă ne gândim la sănătate. Niciunde în oraş nu mai există un loc cu atât de multă linişte şi aer curat, ferit de zgomotul şi noxele auto, ferit de agitaţia din centru sau de forfota din pieţe. La poalele pădurii, în parcul Trivale, îi găsim pe oamenii care caută momente de relaxare. Tineri, vârstnici, cupluri, mămici şi tătici care preferă plimbări lejere, ceva mişcare sau, de ce nu, să stea la taifas pe bancă sau la terasă.

Preferată de aventurieri

Platoul, aproape intact

Există însă şi o mână de temerari care îşi doresc ceva mai mult: o scurtă aventură prin pădure. De pe aleea principală a parcului, începând de la bariera de lângă Direcţia Silvică şi până spre schit, se pot observa cu lejeritate numeroase poteci care duc în inima pădurii. De fapt, fiecare drum duce către un punct de interes, iar singura diferenţă faţă de traseele montane este aceea că nu sunt indicatoare care să te îndrume către locurile cu pricina. Poate că e mai bine aşa, pentru că în acest fel pădurea rămâne ca o enigmă mereu proaspătă. Pur şi simplu, nu ai cum să cazi în plictiseală, având la dispoziţie atâtea cărări pe alocuri întortocheate, inundate, înnoroiate, cu variante ocolitoare sau care se pierd în desişuri. Un om fără simţul orientării s-ar putea rătăci cu uşurinţă. Dar pentru cei pasionaţi de drumeţii este o adevărată plăcere.

Trasee prin sălbăticie

Drumuri mlăştinoase, numai bune de „atacat”

Probabil că fiecare om care se plimbă pe alee îşi imaginează un fapt evident: sigur cărările alea trebuie să ducă undeva. Ei bine, duc în chiar foarte multe locuri. Cel mai cunoscut traseu este urcuşul către platoul pădurii, acolo unde vara (şi chiar acum, primăvara) tineri şi vârstnici deopotrivă se întind pe iarbă şi profită de linişte şi de soare. Sigur că, vara în special, apar amatorii de grătare care fac uneori gălăgie şi mizerie. Cert este că, până acum, platoul este curat, cu mici excepţii (pet-uri, doze de bere sau ambalaje plastice aruncate ici-colo). De pe platou se poate coborî pe altă variantă înapoi în parc sau, dacă vreţi o provocare, puteţi alege noi trasee spre complexul turistic „Cornul Vânătorului”, aproape de grădina zoologică sau în cartierul Găvana.

Pe cărări cu… ATV-ul

Un aventurier călare pe un ATV

În ceea ce priveşte mijloacele de locomoţie, majoritatea „temerarilor” preferă mersul pe jos. Am descoperit însă şi pasionaţi de „off-road” care circulă cu biciclete şi chiar cu ATV-uri. Tentaţia e cu atât mai mare cu cât terenul e mai dificil, iar în această perioadă a anului pot profita la maximum de zonele pe alocuri mlăştinoase.
Dacă ar fi să tragem o concluzie, aceea ar fi că pădurea Trivale arată minunat primăvara aceasta, ca în fiecare an de altfel. La vară este însă de urmărit ce se va întâmpla după ce grataragiii vor lua cu asalt platoul şi poieniţele. Indiferent că sunt sau nu cuminţi, ar putea fi amendaţi, fiindcă nu au voie să facă focul în pădure şi nici pe platou. Nu scrie nicăieri că e zonă amenajată pentru grătare.

La pas, urcuşul e solicitant

George OLTEANU

Distribuie pe Facebook