În aceste zile, dominate de Covid-19 şi de starea de urgenţă, când exersăm pe noi înşine apăsări militare, şi presa, ca şi alte domenii, a fost afectată. Mai ales presa scrisă, căci radioul şi televiziunea au devenit vectorii comunicării imediate.
Prin anii ’60, când am intrat în presă, se discuta despre perspectiva ca televiziunea să afecteze presa scrisă. Se dădea un exemplu viu şi astăzi. Când „exploda” un eveniment, lumea ieşea în stradă să schimbe opinii, să se dumirească şi lua ziarul să vadă ce zice şi acesta. Ba, am trăit, în perioada cuplajelor bucureştene şi a partidelor internaţionale, existenţa, după meci, a ediţiilor speciale ale „Sportului popular”. Acum, la evenimente deosebite, lumea intră în casă, să vadă ce „zic” televiziunile.
Televiziunea n-a omorât presa scrisă, deşi îşi păstrează atuurile legate de imaginea de la faţa locului. Tehnologia digitală este, astăzi, un alt moment al dezvoltării presei. Presa on-line câştigă teren; şi în condiţii sociale normale, dar şi în condiţii speciale, cum este această stare de urgenţă.
În Argeş, mass-media cunoaşte tot florilegiul presei: cotidiane, săptămânale, radio-televiziune, presă on-line, site-uri. La un moment dat, am numărat vreo 80 de astfel de prezenţe. De curând, în mediul jurnalistic a apărut un nou termen: Infodemia. Un fel de început de pandemie a presei. Acum, când activităţile economice sunt restrânse, presa scrisă are de suferit. Cea care asigură coeziunea societăţii, care stimulează legătura între localităţi, între semeni pierde din forţa tirajelor.
Un grup de deputaţi şi experţi mass-media, numit „Euractiv”, a transmis o scrisoare preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care atrage atenţia asupra domeniului. Lovită din interior de tendinţa spre dezinformare, de informare unilaterală partizană, de ştiri false, de boicotul politic şi, din exterior, de difuzare, de factorul economic (costuri mereu ridicate pentru apariţia pe piaţă, publicitate mai puţină şi supusă embargourilor politice etc), presa scrisă (dar şi cea audiovizuală) are de suferit. Şi-a pierdut, din cauza ştirilor false, din credibilitate, şi-a compromis, în multe cazuri, calitatea şi face faţă, din ce în ce mai greu, agresiunilor, violenţei politice.
O propunere generală ar fi, conform celor de la „Euractiv”, ca Facebook, Instagram, Google, YouTube, Twitter să adere la un cod de conduită comun care să nu mai permită găzduirea ştirilor false. Greu de realizat, pentru că însăşi presa scrisă, prin editorii respectivi, nu respectă un astfel de cod. În zilele noastre suntem martorii trecerii de la mass-media la e-media. Tehnologia, cum am observat anterior, ne ţine în casă şi face uitat chioşcul de ziare în folosul telefonului ultraperformant, care ne ţine, într-adevăr, în mijlocul lumii.
Să observăm faptul că ziarulargesul.ro este o platformă mass-media de top în judeţul nostru.
