Deunăzi am primit la consultaţie un vechi pacient apropiat sufletului meu: „Domnule doctor, de ceva vreme simt în zona din jurul buricului, îndeosebi pe nemâncate, nişte zvârcoleli ciudate şi în urmă cu două zile am eliminat în scaun o panglică alb-gălbuie destul de lungă. Ajutaţi-mă să scap de necazul ăsta”. Era vorba de un parazit intestinal din clasa cestodelor (viermi laţi). Sunt lungi (de la 1 la 8-9 metri), plaţi, segmentaţi, nu au tract digestiv şi absorb substanţele nutritive direct din intestinul subţire al gazdei. Viermele plat adult are trei regiuni distincte: scolexul (capul), care funcţionează ca element de fixare în peretele intestinal, gâtul nesegmentat, cu mare capacitate regenerativă şi corpul, ca o panglică lungă, plată, formată din zeci-sute de proglote. Pe măsura progresiei spre coadă, proglotele conţin organele sexuale de ambele genuri (este hermafrodit). Proglotele din zona terminală conţin sute de ouă şi le elimină intermitent în materiile fecale ale gazdei. Întregul vierme se poate regenera dacă tratamentul nu elimină gâtul şi scolexul. În parazitologie se descriu trei variante de viermi laţi:
– Botriocefalul – tenia peştilor – parazitoză răspândită în întreaga lume, în special în regiunile cu lacuri reci, unde canalizarea contaminează peştii de apă dulce. Consumul de peşte crud, insuficient preparat termic (cel fript pe grătar), contaminează (infestează) omul şi viermele adult trăieşte în intestinul acestuia. Ouăle imature sunt eliminate din proglote în lumenul intestinal şi sunt eliminate prin fecale. Din ouă, în apa dulce, se elimină (eclozează), o larvă ciliată care înoată liber şi este ingerată de crustaceele mici, în corpul cărora se maturizează în larva infestantă. Carnea peştilor de apă dulce poate conţine larve infestante pentru om. În intestinul acestuia, larvele se maturizează şi viermii adulţi încep să elimine aproximativ 1 milion de ouă pe zi, de fiecare parazit. Ouăle rezistă luni de zile în apa dulce şi din ele ies larve imature care sunt ingerate de peşti. Boala este de obicei asimptomatică sau pot apărea uşoare greţuri şi balonări. Parazitul consumă vitamina B12 din intestinul proximal (jejun) şi în infestări cu mai mulţi viermi pot determina anemia pernicioasă.
Preventiv, toţi peştii de apă dulce trebuie preparaţi termic (la temperaturi de peste 70 grade Celsius, sau congelaţi la -10 °C timp de 48-72 de ore), condiţii în care larvele infestante din carne mor.
– Tenia Saginata (tenia bovinelor). Viermele adult asemănător unei panglici alb-gălbui trăieşte în intestinul uman. Proglotele ce conţin ouă sunt eliminate în scaun şi ingerate de vite – la păscut. Ouăle eclozează în gazda bovină, eliberează larve care trec prin peretele intestinal bovin şi ajung în muşchii striaţi unde se închistează în două luni ca cisticerc – un mic chist care conţine un scolex unic. Infestarea omului se produce prin ingerarea de carne crudă sau insuficient preparată termic. Cisticercii din carnea bovină se ataşează pe mucoasa intestinală şi în două luni se maturizează în viermi adulţi laţi. De obicei sunt prezenţi 1-2 viermi laţi la un om infestat, care pot închiria intestinul pentru mai mulţi ani, eliminând intermitent fragmente tipice de panglică. Teniaza bovină este prezentă în întreaga lume, în special în ţările unde se cresc vite masiv.
De obicei asimptomatică, teniaza bovină se poate manifesta prin: dureri periombilicale, diaree, scădere în greutate. Prevenţia parazitozei se poate face gătind carnea de vită la peste 70°C timp de cinci minute.
– Tenia Solium (porcină, cisticeroza) – infestează oamenii care consumă carne de porc ce conţine cisticerci.
Dar omul poate servi şi de gazdă intermediară, să dezvolte cisticeroză în urma ingestiei accidentale de ouă de T. Solium. Parazitoza este de regulă asimptomatică. Cisticercii viabili provoacă reacţii digestive uşoare, dar moartea chisturilor provoacă reacţii mai manifeste. Astfel, simptomele nu apar înainte de 4-5 ani de la ingestie. Interesarea (afectarea) cerebrală poate provoca simptome severe: convulsii, semne de hipertensiune intracraniană, hidrocefalie, meningită aseptică etc. Radiografia de craniu sau părţi moi, precum şi computer-tomografia sau rezonanţa magnetică nucleară, pot evidenţia chisturi calcificate (în special cerebrale). Actualmente este disponibil şi un test Imunoblot foarte sensibil care poate fi folosit la suspiciunea de cisticeroză.
P.S. Simţul moral al omului avansează în ritm mai lent decât procesul lui de cunoaştere.
