În primele zile ale noului an şcolar s-au auzit… tobele unui război pe… media de trecere. De acum încolo, elevii care nu vor trece de pragul psihologic al notei 5 la evaluarea naţională nu vor mai putea urma cursurile liceale şi se vor înscrie doar la şcolile profesionale. Este o nedreptate făcută şcolarilor slab pregătiţi sau e o măsură justă luată în ceasul al 12-lea, când ţara diplomelor scoase pe bandă rulantă a rămas fără meseriaşi? Ce ne răspunde directoarea unui cunoscut liceu din judeţ citiţi în ceea ce urmează. 

O mare greşeală

Cristina Elena Mihai, managerul Liceului Tehnologic „Dacia” Piteşti, este profesor inginer titular, are gradul didactic I şi multiple specializări dobândite prin studii universitare. În cei 34 de ani de activitate în cadrul liceului la cârma căruia se află de şapte ani (a ocupat postul de director prin concurs) a acumulat experienţa necesară încât să facă diferenţa între lucrurile bune şi mai puţin bune care s-au petrecut în învăţământul românesc.

– Criza meseriaşilor se resimte din plin în câmpul de muncă de când ex-ministrul Ecaterina Andronescu a desfiinţat, în 2009, şcolile profesionale. Sau, mai degrabă, le-a înlocuit cu licee tehnologice, unde elevii sunt obligaţi să promoveze bacalaureatul. În ultima vreme s-a… pedalat pe orientarea copiilor către clasele de profesională. Ce-am avut şi ce-am pierdut cu aceste schimbări în sistem?

– Ştim cu toţii cât de neinspirată a fost desfiinţarea şcolilor profesionale şi cunoaştem implicaţiile nefaste asupra unităţilor de producţie sau servicii care au rămas fără muncitori bine pregătiţi, calificaţi; a trebuit să se apeleze la tot felul de căi ocolitoare pentru a obţine forţă de muncă specializată/calificată, fie prin firme de formare private sau la locul de muncă. Şcoala profesională românească a fost întotdeauna una dintre cele mai bune şcoli profesionale europene, care a dat absolvenţi foarte bine pregătiţi pe piaţa muncii şi datorită parteneriatelor şi implicării agenţilor economici în formarea acestora, dar care, în ultimul timp, au rămas efectiv fără muncitori. Şcoala profesională s-a reînfiinţat în anul şcolar 2013-2014, în timpul ministrului Remus Pricopie, dar din fiindcă nu s-a repus pe făgaş colaborarea, care în trecut a existat, între şcoală şi agenţii economici direct interesaţi de forţa de muncă, aceasta nu a avut o evoluţie după aşteptări, mai ales că numărul de locuri la învăţământul liceal a fost foarte mare, permiţându-se astfel intrarea la liceu a elevilor cu note de 4, 3 şi chiar 2 la disciplinele de admitere, printre care şi matematica. A fost o greşeală foarte mare, deoarece elevii, la finalizarea cursurilor liceale, nu au putut promova examenul de bacalaureat. Şi de aici situarea ţării noastre în poziţii nedorite în clasamente europene ale sistemelor de învăţământ.

Chinul din bancă

– Notele de la evaluări reflectă nivelul de pregătire al elevilor?

– Învăţământul nostru este destul de flexibil, dar trebuie să recunoaştem că notele la evaluările de pe parcursul gimnaziului şi de la sfârşitul acestuia ne dau o imagine clară a nivelului şi potenţialului acumulării de cunoştinţe pentru fiecare copil. Au fost perioade întregi în învăţământul românesc când au existat numai cursuri liceale. Aceste cursuri au fost urmate de copii cu nivelul de înţelegere limitat, intraţi cu note sub 5 la evaluarea naţională. Aceştia preferau să plece de la orele de curs, care chiar dacă orele erau atractive, pentru că noţiunile le creau mari probleme de înţelegere. Mai pot spune că dacă un elev nu poate înţelege şi acumula cunoştinţe, conform nivelului său, acesta poate intra în diferite stări de disconfort psihic şi sufletesc. Mulţi ani au finalizat liceul elevi care nu au promovat bacalauretul. Şi, având cele 12 clase, aceşti elevi au accesat locuri de muncă unde nu au dovedit nici pasiune şi nici eficienţă. Este destul de greu să lămureşti un copil să nu lipsească de la şcoală, deci să previi absenteismul, dacă acesta nu vine din plăcere la cursuri… Din cauza nivelului scăzut al posibilităţii de a înţelege lecţia, de a rezolva problemele de matematică sau fizică, devine un chin statul în bancă…

Transferul e posibil

– Sunteţi de acord să se pună acest prag al notei 5 la admiterea în liceu?

– Trebuie să ne gândim că un elev care la sfârşitul clasei a VIII-a a luat nota 3 la evaluarea naţională are un nivel scăzut al cunoştinţelor. La cursurile liceale, materia nu se repetă şi profesorii trebuie să respecte programa şcolară stabilită de Ministerul Educaţiei Naţionale. Oricât de multă pregătire suplimentară, voluntară ar face profesorii, elevii nu pot acumula volumul de cunoştinţe-lipsă din gimnaziu. Trebuie apoi realizată materia de liceu, astfel încât elevul să fie capabil să ia nota 6 la bacalaureat. Ştim că nu suntem cu toţii la fel. Unii dintre noi pot acumula cunoştinţe la nivel maxim, chiar de nivel olimpic, iar alţii putem avea o putere de înţelegere teoretică mai limitată, însă putem avea deprinderi şi abilităţi practice foarte bune. De aceea consider că acum s-ar repara o situaţie care ne-a costat: câţiva ani, poziţia codaşă în clasamentele rezultatelor la bacalaureat şi lipsa muncitorilor de pe piaţa muncii, societăţile fiind în mai multe rânduri obligate să apeleze la muncitori din alte ţări. Am auzit de mai multe ori afirmaţia că elevii care nu au media 5 la evaluarea naţională nu mai au acces în învăţământul liceal. Este o afirmaţie eronată, deoarece regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţilor de învăţământ, apărut prin OMEC 5079/2016 şi revizuit în anul şcolar 2018-2019, la capitolul IV, art. 148, prevede şi reglementeză dreptul elevului de a se transfera de la o formaţiune de studiu la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare la alta, de la o formă de învăţământ la alta. Iar la art. 150 este specificat clar că elevii de la învăţământul profesional se pot transfera la o altă formă de învăţământ după susţinerea examenelor de diferenţă, respectându-se precizările referitoare la orice transfer. Aşa că, dacă un elev a fost repartizat conform mediei de admitere la şcoala profesională şi acesta dovedeşte pe parcurs că a acumulat cunoştinţe care i-ar permite să studieze la cursuri liceale, acesta se poate transfera, făcând dovada posibilităţii transferului în timpul celor trei ani de studiu la şcoala profesională. Dar şi dacă elevul rămâne şcolarizat la profesională, la finalizarea celor trei ani, acesta se poate înscrie la cursurile serale liceale, unde poate susţine examen de bacalaureat. După finalizarea cursurilor serale liceale există multiple posibilităţi ca acesta să urmeze – şi fără promovarea bacalaureatului – colegii nonuniversitare în cadrul facultăţilor, şcoli postliceale sau şcoli de maiştri.

– Există o diferenţă de obţinere a calificărilor, în cazul elevului de la liceu respectiv al celui de la profesională?

– Elevii care finalizează cursurile la un liceu tehnologic vor dobândi un certificat de competenţă profesională, nivel IV de tehnician, după un examen în urma căruia aceştia dovedesc cunoştinţe împletite din mai multe discipline de studiu şi formare profesională: TIC, matematică, fizică etc. La finalizarea cursurilor şcolii profesionale se dobândeşte certificat de competenţă profesională, nivel III, la care sunt testate abilităţile practice dobândite de elevi în şcoală. Am precizat acest lucru ca să arăt că există şi aici o diferenţă de obţinere a calificărilor, bazată tot pe cunoştinţe de matematică şi alte derivate ale acesteia, ce i-au departajat pe elevi tot în urma evaluării naţionale. Auzeam afirmaţii precum că elevii intraţi la şcoala profesională nu-şi mai pot descoperi vocaţia în muzică, sport etc. În toate liceele tehnologice care pregătesc şi elevii de la şcoala profesională există cercuri de creaţie, activităţi extraşcolare, concursuri sau ansambluri sportive cu echipe reprezentative, unde elevii sunt încurajaţi sau recomandaţi Palatelor Elevilor sau altor formaţiuni sportive. Evident, ei pot solicita chiar transferul în baza metodologiei menţionate anterior de mine la liceu. Mă bucur că, în ultimii ani la unitatea şcolară pe care o conduc, locurile de la şcoala profesională s-au ocupat prin admitere. Observ cu satisfacţie că agenţii economici sunt din ce în ce mai interesaţi să ofere parteneriate, pentru realizarea stagiilor de pregătire practică a elevilor. Există oportunităţi, ca urmare a cursurilor din şcoală, pentru dobândirea permisului de conducere şi noţiuni de formare pentru şoferii pofesionişti, la calificările de mecanic auto şi tinichigiu vopsitor auto. Tot pentru elevii de la şcoala profesională se organizează vara, anual, tabere şcolare, unde elevii au un timp organizat optim, pentru punerea în valoare a creativităţii lor, împreună cu profesori care accesează pentru ei, prin proiecte, bani europeni. De exemplu, în cadrul taberei „Ţara lui Andrei”, elevii noştri au câştigat, în urma concursurilor, burse pentru acest an şcolar, în valoare de 500 lei, lunar.

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio