Săptămâna aceasta s-a înregistrat cel mai puternic cutremur din ultima perioadă în România, respectiv de 5,2 grade pe scara Richter (în zona Vrancea). Acesta s-a resimţit şi în Argeş, dar fără să provoace pagube (cel mult panică pentru cei care s-au trezit din somn…).

În cazul unui cutremur mult mai puternic, însă, lucrurile se complică. În acest context, Consiliul Judeţean Argeş a elaborat şi aprobat vineri un Plan de Măsuri pentru Gestionarea Situaţiilor de Urgenţă. Un capitol aparte se referă la cutremure.

Cele mai expuse clădiri

Raportul care a stat la baza elaborării planului arată că seismele „cele mai frecvente manifestate în judeţul Argeş sunt cele produse în zona seismică Vrancea”. De asemenea, „se mai pot manifesta cutremure produse în microfalia seismică Câmpulung Muscel, cu o frecvenţă mai redusă”, potrivit sursei citate.

Foarte interesant este faptul că „riscul seismic în zona epicentrală Vrancea arată că în această zonă există aproximativ 90% probabilitate de producere a unei mişcări seismice cu magnitudine maximă aşteptată de 7,5 grade pe scara Richter o dată la 200 de ani”.

Documentul mai arată că oraşele Topoloveni, Ştefăneşti şi Costeşti se află amplasate într-o zonă pentru care intensitatea seismică echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică (exprimată în grade MSK) este VIII, iar pentru municipiile Piteşti, Câmpulung şi Curtea de Argeş şi oraşul Mioveni aceasta este de VII. „Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur puternic sunt următoarele:

-clădirile înalte (de peste 5 niveluri) cu schelet de beton armat construite înainte de 1940, fără protecţie antiseismică;

-construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în vigoare atunci, care luau în considerare forţe seismice mai reduse;

-clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional, fără control tehnic specializat.

Clădirile de acest tip constituie o prioritate absolută la intervenţie”, se precizează în documentul întocmit de Consiliul Judeţean Argeş.

Prevenire… aproape de zero!

Ei bine, de mai mulţi ani există o prevedere legală care arată că e nevoie ca toate clădirile să fie expertizate şi consolidate. Ce să mai vorbim despre consolidare anti-seismică, în condiţiile în care nici expertize nu se fac la clădiri priovate şi blocuri de locuinţe din cauza costurilor prea mari?

Doar 23 de clădiri din Argeş sunt în acest moment experizate şi încadrate în clase de risc seismic (Rs) cu gradele I, II sau III, rezultă din analiza Consiliului Judeţean. Acestea sunt: Piteşti: blocurile – 72 B, Str. Vasile Alecsandri, D 24, Exerciţiu, P3, Ion Tache, 18 bis, Bulevardul Libertăţii, M 1A, Pecarilor, L1, Exerciţiu, L2,Bradului, Bl. 37, Carol Davila, B3, Victoriei, 12A, Victoriei, 87, Victoriei, 89, Victoriei, 85, Victoriei; Topoloveni – Liceul „Ion Mihalache”, Şcoala Generală „Nicolae Cristescu”, Grădiniţa „Soldat Mihai Mihail”, Şcoala Generală Ţigăneşti; Câmpulung – Casa de Cultură, Şcoala de Muzică, Spitalul Municipal, Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 4, bloc 5, Str. G-ral Simionescu. Nu se spune însă şi câte sau dacă au fost consolidate clădiri!

Risc la baraje

În raport se mai arată, de asemenea: „Ca urmare a mişcărilor seismice sunt posibile apariţii locale a unor dezastre complementare la construcţiile hidrotehnice, obiectivele şi instalaţiile tehnologice. Vechimea în serviciu a construcţiilor industriale din judeţul Argeş este variabilă. Acestea cuprind instalaţii ce lucrează sub presiune, folosesc substanţe toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale, precum şi importante dezechilibre ecologice. Obiectivele care pot genera aceste efecte sunt barajele Vidraru, Rîuşor şi Pecineagu”.

În concluzie, vai şi amar în cazul unui cutremur major! Iar în lipsa investiţiilor pentru consolidarea clădirilor nu putem decât să apelăm la clasicul „Doamne fereşte…”.

Distribuie pe Facebook