Situaţia căii ferate fantomă Vâlcelele – Râmnicu Vâlcea a fost subiect amplu prezentat zilele trecute la emisiunea „România, te iubesc!”. „Calea ferată fără şine” s-a numit reportajul care readuce în prim-plan un proiect de infrastructură vehiculat de 30 de ani doar prin campaniile electorale şi de zeci de ori în paginile cotidianului „Argeşul” şi pe ziarulargesul.ro.
Echivalentul autostrăzii…
Investiţia respectivă era aproape gata înainte de Revoluţia din decembrie 1989, dar apoi de ea s-a ales praful. Echivalentă a autostrăzii Piteşti-Sibiu în materie de importanţă strategică (şi la fel de… amânată!), calea ferată a fost abandonată după ce prin anii 2000 fostul premier Adrian Năstase inagura cu mare fast un şantier care, de fapt, mima investiţia. Şinele de pe tronsonul de 100 milioane euro care ar scurta mult drumul feroviar până la Sibiu au dispărut, iar viaductul măreţ construit pentru a susţine infrastructura feroviară s-au fisurat. Pe multe zone terenul a luat-o la vale, iar reluarea lucrărilor, aşa cum promit guvernanţii şi astăzi, pare imposibilă.
Doar vorbe
Reporterii Pro TV au aflat zilele trecute de la comisia de Transporturi din Parlament că proiectul căii ferate Vâlcelele – Râmnicu Vâlcea a fost repus pe tapet. Este însă o investiţie care apare an de an în bugetul CFR. O cale ferată terminată în 1989, dar pe care trenurile au circulat o singură dată. Pe parcursul celor 40 de kilometri se află două tuneluri săpate prin munte de câte doi kilometri fiecare, un viaduct de un kilometru şi jumătate şi multe poduri metalice.
Dorin Panţeru, primarul comunei Ciofrângeni, aflată la jumătatea traseului, a declarat că „în 1989, prin luna august, a fost pentru prima şi ultima dată când am văzut oprită o garnitură de tren pe viaductul existent”. Era un tren încărcat cu piatră, adus să testeze rezistenţa viaductului Topolog. Ruta Vâlcelele – Tutana – Ciofrângeni – Ramnicu Vâlcea apare şi în mersul trenurilor din 1990. Tot înainte de ’89 au fost construite şi gările. Părăsite după Revoluţie, clădirile au fost vandalizate sau folosite de ciobani ca spaţiu de depozitare a fâneţelor. Primarul argeşean ştie că se tot alocă bani… pe hârtie, dar promisiunile nu sunt altceva decât vorbe în vânt. „Ştiu şi de banii alocaţi anul trecut (n.r. – pentru acest proiect), şi de acum doi ani, şi de acum trei ani, şi de acum 27 de ani. Ştiu că la fiecare 1 aprilie (n.r. – ziua păcălelilor) încep lucrările la magistrala feroviară Vâlcelele – Râmnicu Vâlcea”, a glumit amar edilul.
Dar ce să ne mai mire când, conform unui raport oficial, toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps. 75% dintre şine, 65% dintre poduri, 50% din terasamente au durata de viaţă expirată, iar trenurile deraiază tot mai des în ultima vreme. A devenit o obişnuinţă, încât şeful CFR a fost supărat nevoie mare când a fost trezit zilele trecute din somn să i se spună că două garnituri au sărit de pe şine…
România, te compătimesc!
3 Comentarii
Geo
Interesant articol. Ar putea fi continuat. De exemplu calea ferata Pitesti Craiova. Se degradeaza vazand cu ochii, trenurile circula cu viteze ridicole iar la trecerea podurilor aproape ca stau pe loc.
mihhnea
Ce solutii sunt?Reducerea numarului de bugetari,taierea pensiilor speciale,aducerea in campul muncii al tuturor asistatilor social si al bolnavilor inchipuiti.Parlament cu 300 de parlamentari.Toti banii astfel economisiti pot fi directionati spre infrastructura adica drumuri,spitale si scoli.Simplu nu?
Anonim
Sa le fie foarte rusine tuturor ministrilor care s-au perindat la transporturi. Ministri de tot rasul.