La început de an școlar și în plină pandemie, când se tot bate monedă pe siguranța sanitară, s-a renunțat la triajul epidemiologic efectuat în unitățile de învățământ, de către personalul medico-sanitar, pentru depistarea şi izolarea precoce a bolilor infecto-contagioase şi parazitare. Controlul medical sumar făcut la revenirea copiilor în bănci nu mai este atributul medicilor și asistenților școlari. Mai nou, supravegherea stării de sănătate în colectivități a fost lăsată în grija primăriilor și a școlilor.
Deficit
Personalul de medicină școlară care a fost detașat la Direcția de Sănătate Publică Argeș în perioada vacanței de vară și-a reluat activitatea în cadrul cabinetelor medicale școlare odată cu începerea noului an de învăţământ. În Argeș, 37 de doctori (dintre care opt stomatologi) și 87 de asistenți asigură servicii medicale în cabinetele de medicină școlară. Personalul însă este insuficient dacă raportăm numărul la unitățile de învățământ din județ (500, cu personalitate juridică și structuri) și la populația școlară argeșeană (aproximativ 91.000). În unitățile de învățământ în care nu există cabinete medicale școlare, gestionarea situației epidemiologice se face de conducerea unității respective în colaborare cu autoritățile locale.
Descoperiți
Criza sanitară a prins (și) rețeaua de asistență medicală descoperită, cu școli, grădinițe sau licee fără cabinete medicale. Noul an școlar a început, în Argeș, cu peste 90 de unități de învățământ care nu aveau asigurată, la 14 septembrie, asistența medicală.
Responsabilitatea Ministerului Sănătății a fost aruncată în spinarea comunităților locale, care au obligația să înființeze cabinete medicale în unitățile de învățământ, respectiv să contracteze servicii de asistență medicală școlară. Însă onor ministerul a transferat către autoritatea locală doar responsabilităţile, nu şi resursele financiare pentru plata medicilor şi a asistentelor din cabinetele şcolare…
În orașe, un medic școlar are, de regulă, mai multe unități arondate. În mediul rural însă, nu există o astfel de rețea; în școlile de la țară, asistența medicală școlară este acordată, în cele mai multe cazuri, pro bono de un medic de familie.
Societatea Naţională de Medicina Familiei a transmis, în repetate rânduri, că este necesar ca în fiecare instituție de învățământ școlar sau preșcolar, în context pandemic, să fie disponibil un cadru medico-sanitar, încadrat conform normelor legale, care să coordoneze efectuarea triajului epidemiologic, zilnic.
