Imunitatea este capacitatea înnăscută sau dobândită a unui organism de a rezista la acţiunea unor agenţi patogeni vii sau a toxinelor lor. La nevoie, faţă de anumiţi germeni infectanţi periculoşi, ea poate fi obţinută prin vaccinare (imunitate activă) sau prin administrare de anticorpi gata formaţi (imunitate pasivă). Imunitatea cu care un individ normal se naşte este cea naturală, iar cea obţinută prin vaccinare sau pasiv este cea artificială.
Sistemul imun uman operează ca un întreg şi are ca scop eliminarea microorganismelor patologice. Mecanismele de apărare sunt complexe şi ecuaţia imună are doi termeni: antigenele, care pot produce răspunsuri imune specifice, şi anticorpii (imunoglobulinele), produşi de un organism normal ca răspuns la agresiunea antigenelor.
De actualitate sunt cercetările şi tratamentul în deficienţele imune primare (cu care se nasc copiii). Depistarea lor precoce (după naştere sau în prima copilărie) reprezintă o necesitate şi un succes de prestigiu al medicinii contemporane. O echipă de valori medicale autentice activează la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu”, sub conducerea conferenţiarului dr. Cochino Alexis.
Suspiciunea clinică de imunodeficienţă primară (IDP) este atunci când:
– creşterea în greutate a copilului după naştere este nesatisfăcătoare;
– copilul are istoric familial de IDP;
– copilul a suferit patru otite în decurs de un an;
– copilul a avut două sinuzite grave în decurs de un an;
– copilul a avut două pneumonii în decurs de un an;
– copilul are afte bucale persistente (sau recurente) sau micoză cutanată persistentă.
La un astfel de copil, pentru depistarea deficienţei imune congenitale trebuie efectuată de urgenţă imunograma (se pot apela şi câteva laboratoare clinice din Piteşti). Interpretarea şi diagnosticul sunt de competenţa medicului. Tratamentul se face obligatoriu în regim de spitalizare continuă. Imunoglobulina umană stradard este pilonul terapiei, asociată cu antibiotice.
Este important de ştiut că la orice copil depistat cu IDP se interzice administrarea vaccinurilor vii, chiar atenuate.
De curând a avut loc, la Universitatea Piteşti, un simpozion extrem de reuşit pe această temă. Prof. dr. Ioan Gherghina, conf. dr. Alexis Cochino şi o echipă de tinere doctoriţe au prezentat, de o manieră rar întâlnită în ceea ce priveşte nivelul ştiinţific, datele la zi despre IDP, principalele boli autoimune la copii, acompaniate de o bogată cazuistică.
Iată că, în paralel cu exodul medicilor specialişti în Europa, bine motivat de nivelul salarial şi condiţiile de lucru din sistemul sanitar românesc, există şi medici de valoare care au ales să rămână (până cine ştie când?!) în ţară şi să îşi ofere serviciile pentru ocrotirea sănătăţii copiilor români. Tot respectul şi consideraţia pentru aceşti confraţi!
Dar ce să ne facem când, după orele de revelaţie trăite în timpul şi după excelenta manifestare ştiinţifică românească, ne întoarcem la realitatea medicală de la noi. Cardul de sănătate „se gripează” constant, se blochează barbar munca medicilor, iar pacienţii fac drumuri repetate la medici şi farmacii, fără să-şi poată procura medicamentele necesare. Purtătorul de cuvânt al CNAS anunţa cu indiferenţă şi monotonie, precum într-o gară se anunţă întârzierea unui tren cu zece minute, că s-au organizat două licitaţii pentru sistemul informatic al CNAS (actualmente mizerabil) şi câştigătorul ultimei licitaţii este aceeaşi firmă căreia, recent, i s-a anulat contractul! Cred că suntem, cu adevărat, „o colonie bananieră la marginea Europei”, după spusele valorosului economist şi finanţist Ilie Şerbănescu.
Dr. Tiberiu STĂNESCU
